Șeful statului a reacționat, joi, după decizia Curții Constituționale privind amenzile instituite în perioada stării de urgență.

Klaus Iohannis a susținut că societatea este împărțită în două: “cea orientată spre depășirea crizei și cealaltă parte îi vedem pe oamenii trecutului, care vor reîntoarcerea la corupție”. Șeful statului a criticat PSD, care “îi apără pe infractori în timp ce atenția publică e concentrată pe lupta pentru controlul epidemiei”.

Discursul președintelui a fost dezbătut într-o Ediţie Specială Europa FM, moderată de Alice Iacobescu.

https://www.facebook.com/europafmromania/videos/3096975637055995/

LIVE TEXT

Cătălin Striblea, jurnalist Europa FM

• Mă așteptam ca dl. Iohannis să lămurească problema situației de la Curtea Constituțională și cea a amenzilor
• Mesajul se adaugă relației electorale dintre Klaus Iohannis și PSD

Liviu Avram, redactor-șef adjunct Adevărul

• Nu a fost un discurs de șef de stat, ci un editorial politic
• A rămas să facă apel la înțelegerea populară cu dușmanul politic
• Eu nu am deloc încredere în deciziile CCR, ai cărei magistrați s-au contrazis în mai multe rânduri
• La decizia despre amenzi nu avem motivarea, ca să ne lămurim dacă amenzile mai sunt sau nu în vigoare
• Prima care a cerut instituirea stării de urgență a fost Renate Webber, Avocat al Poporului, care a atacat ulterior ordonanța amenzilor majorate
• Renate Webber a jucat mai degrabă politic în actuala criză
• Avem o lungă tradiție de servicii politice pe care Valer Dorneanu, președintele CCR, le-a făcut PSD
• Nici președintele Klaus Iohannis nu știe în ce situație juridică ne aflăm, tensionată oricum, la care CCR a adăugat o doză de incertitudine
• Când ești într-o situație de urgență, nu te apuci să filosofezi
• CCR este o instanță politico-jurisdicțională ca să facă jocuri politice, luând decizii pur-politice
• În lipsa amenzilor, Țăndărei sau Suceava nu ar fi fost excepția, ci regula
• Ordonanța stării de urgență din 1999, momentul Mineriadei, a fost adoptată prin lege în 2004

Claudiu Dinu, avocat și specialist în Drept constituțional

• Curtea a decis că avem o parte dintr-o lege care este neconstituțională
• Potrivit CCR, textul stabilește că autoritatea de control are o libertate prea mare
• Starea de urgență există, decretul președintelui având termen până la 15 mai
• Din punct de vedere legal, la ora actuală se pot aplica amenzile. Potrivit Constituției, deciziile CCR devin active din momentul publicării în Monitorul Oficial
• Din punctul de vedere, cei care au fost amendați, și au achitat sancțiunile, nu își pot cere banii. Cei care au contestat în termen amenzile, la acest moment, după publicarea deciziei CCR, pot invoca lipsa temeiului legal
• Tot Constituția spune că deciziile CCR au efect pe viitor
• Aceste amenzi se dau în debit, se poate trece la executare silită de Fisc
• Păcat că acest moment a intervenit la sfârșitul stării de urgență
• Cred că acest control trebuia făcut imediat și să fi plecat la drum cu o reglementare clară

Cristian Pârvulescu, politolog

• A fost un discurs critic, un discurs așteptat
• CCR, prin deciziile sale, îi răspunde președintelui. După decizia CEDO în cazul Kovesi contra România, Klaus Iohannis a criticat CCR
• CCR este o instituție politico-juridică, alcătuită din juriști, dar nu neapărtat judecători
• În mod normal, Curtea Constituțională trebuie să tempereze Parlamentul
• În România, vedem totuși decizii triviale, sub demnitarea unei instituții cu o asemenea însemnătate

Cristian Tudor Popescu, editorialist

• În covâșitoare măsură, președintele a avut dreptate
• În țările conduse de naționaliști și populiști, SUA, Brazilia, Marea Britanie și Rusia, pandemia a făcut zeci de mii de morți
• În România, guvernanții actuali, care au făcut greșeli și înainte de pandemie, și în timpul pandemiei, nu au luat măsuri populiste, au luat măsuri corecte și eficiente
• Să ne imaginăm câți oameni ar fi murit dacă nu s-ar fi luat aceste măsuri
• De partea cealaltă, PSD și acoliții plantați în instituții, speculează cu cinism impopularitatea măsurilor luate de guvernul Orban și de președintele Iohannis, dorind să îi determine pe oameni să năvălească în stradă către libertate și crească numărul de morți
• În astfel de situații de comunicare, trebuie să te adresezi repetitiv
• Aceste amenzi “mari” erau un semnal de gravitate a situației în care ne aflăm
• Componența CCR poate fi schimbată prin impunerea de criterii pentru membrii acesteia, ceea ce ar evita decizii nocive la adresa societății românești
• După părerea mea, membrii Curții Consituționale ar trebui numiți de un organism profesional

“Este o decizie care mă şochează, care are un vădit caracter politic şi care se situează pe linia deciziilor care sunt luate în favoarea minorităţii extrem de redusă care încalcă legea şi nesocoteşte majoritatea zdrobitare a cetăţenilor români, peste 98%, care respectă legea şi s-a comportat în toată această perioadă responsabil și a contrbuit fiecare dintre ei la limitarea răspândirii virusului”, a declarat, miercuri, premierul Ludovic Orban. ”Vom căuta o cale legală care să permită autorităţior să lupte împotriva celor care nu respectă regulile şi îi pun în pericol pe ceilalţi cetăţeni”, a adăugat șeful executivului.

“Am atras atenția Guvernului în repetate rânduri cu privire la problemele de legalitate din ordonanțele militare. Dar au preferat să acționeze în forță, cu gândul doar la imagine și mai puțin la drepturile și libertățile fundamentale ale românilor!”, a susținut, într-un mesaj online, liderul PSD, Marcel Ciolacu.

Procurorul General al României se așteaptă la un val de contestări în instanțe a amenzilor primite pentru încălcarea ordonanțelor militare. La Europa FM, Gabriela Scutea spune că neplata unei amenzi nu mai poate fi motiv de cercetare penală. Până acum, polițiștii au amendat peste 300.000 de persoane, iar valoarea amenzilor depășește 120 de milioane de euro. Aplicate în timpul stării de urgență, instituită în contextul epidemiei de nou coronavirus, aceste sancțiuni contravenționale sunt printre cele mai mari din Uniunea Europeană, ca valoare și număr.

“Sancțiunile penale sunt separate de sancțiunile contravenționale. Practic, din anul 2002, amenda contravențională nu mai poate fi transformată în închisoare nici măcar contravențională. Sunt convinsă că primul aspect cu care sistemul judiciar se va confrunta, după încetarea stării de urgență și reluarea activității de judecată, va fi acest val, pe care îl consider enorm în evaluarea mea, de plângeri contra proceselor verbale de sancționare contravențională”, declară Gabriela Scutea. “Probabil, cetățenii vor contesta sancțiunile pentru că ele sunt într-un cuantum mai ridicat decât alte amenzi și vă dați seama că pentru fiecare om o sumă de 2.000 de lei înseamnă o lovitură destul de importantă”, a adăugat procurorul.

Instanțele se redeschid la 15 mai. Audierile vor avea loc, pe cât posibil, prin videoconferință.

De la instituirea stării de urgență, procurorii au întocmit aproape 700 de dosare penale pentru zădărnicirea combaterii bolilor, dar și pentru alte 34 de infracțiuni care au legătură cu starea excepțională printre care fals în declarații și abuz în serviciu.