Primarul Capitalei a reacționat, joi, după după ce Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a condamnat România pentru că nu a luat măsuri pentru a combate poluarea din Bucureşti.
Gabriela Firea susține că, în timpul administraţiei sale, a fost elaborat un plan de calitate a aerului şi au fost implementate o serie de măsuri în acest sens.
“Poluarea din Capitală nu a apărut în anul 2016, este un subiect ignorat de toate autorităţile timp de peste 20 de ani! Conştienţi de gravitatea acestei probleme, ne-am concentrat eforturile pentru implementarea unor măsuri eficiente de reducere a poluării în Capitala României. Astfel, pentru prima dată în Bucureşti, specialiştii Primăriei Capitalei au elaborat Planul Integrat de Calitate a Aerului (PICA) – primul document strategic care cuprinde soluţii reale pentru combaterea poluării în Capitală”, precizează primarul într-un comunicat.
Gabriela Firea a adăugat că Primăria Capitalei, “spre deosebire de Guvernul României, a luat măsuri concrete, care deja dau rezultate” în ceea ce priveşte traficul rutier şi poluarea în Capitală. Totodată, Firea a cerut ministerelor Mediului, Transporturilor sau Energiei “să detalieze punct cu punct” ce au făcut pentru combaterea poluării în Capitală.
“Aplicarea principiului european ‘poluatorul plăteşte’ pentru vehiculele poluante, prin instituţiile de resort (Ministerul Mediului) – nu s-a făcut nimic în acest sens! Urgentarea lucrărilor la centura ocolitoare a Capitalei şi demararea, în regim de urgenţă, a lucrărilor la noua centură a Bucureştiului, care va face legătura între A1 şi A2 – (Ministerul Transporturilor) – nu s-a făcut nimic în acest sens! Finalizarea lucrărilor la Magistrala M5 (Drumul Taberei) şi demararea lucrărilor la Magistrala M6 – Gara de Nord – Otopeni – (Ministerul Transporturilor)”, a insistat primarul general.
Gabriela Firea a reproşat Ministerului Energiei că nu a făcut nimic pentru “modernizarea în regim de urgenţă a 3 din cele 4 CET-uri care, din cauza lipsei investiţiilor, reprezintă un factor major de poluare”. În ce priveşte gestionarea eficientă a depozitelor de deşeuri, primarul general a declarat că acestea “funcţionează în baza Autorizaţiei Integrate de mediu emisă de autorităţile centrale” aflate în subordinea Ministerului Mediului.
Primarul a arătat că programele de salubrizare, inclusiv spălarea arterelor din toate cele şase sectoare, sunt stabilite de primăriile de sector şi puse în aplicare de operatorul de salubritate care acţionează pe raza sectorului respectiv.
“Pentru prima dată în ultimele decenii am alocat milioane de euro pentru modernizarea mijloacelor de transport în comun: autobuze noi, Euro 6, achiziţionăm autobuze hibrid, autobuze electrice şi tramvaie noi! Mii de elevi beneficiază gratuit de autobuze şcolare care degajează astfel traficul rutier din cele mai aglomerate zone ale Capitalei! Au fost realizate culoare unice pentru transportul în comun, pentru liniile de tramvai cu utilizare intensă, semaforizarea inteligentă a intersecţiilor – care contribuie la fluidizarea traficului şi implicit la reducerea poluării precum şi încurajarea mijloacelor de transport alternativ atât prin realizarea de piste de biciclete, cât şi prin acordarea a 30.000 de vouchere pentru achiziţionarea de biciclete”, a menţionat Gabriela Firea.
Edilul a susţinut că municipalitatea a reuşit eliminarea a peste 4.000 de rable din traficul bucureştean, prin acordarea a 5.000 de eco-vouchere în valoare de câte 9.000 de lei celor care şi-au casat maşinile vechi.
“De asemenea, edilul şef a mai amintit că sunt în derulare lucrări pentru investiţiile privind infrastructura rutieră, cum ar fi Penetraţia Splaiul Independenţei – Ciurel, Penetraţia Prelungirea Ghencea – Domneşti, Străpungerea Bd. Nicolae Grigorescu – Splai Dudescu sau supralărgirea Şos. Fabrica de Glucoză, iar Primăria Municipiului Bucureşti lucrează la proiectul terminalul intermodal amplasat la intersecţia Şos. Pantelimon şi Şos. Vergului (parcaj suprateran de 420 de locuri). Anul trecut a fost elaborat proiectul tehnic şi a fost dat ordinul de începere a lucrărilor”, se mai arată în comunicatul PMB.
Gabriela Firea a mai precizat că în perioada 2017-2019, inspectorii Direcţiei Generale de Poliţie Locală şi Control a Municipiului Bucureşti au întreprins 1.527 acţiuni de control la şantiere, controale în urma cărora au fost aplicate 904 sancţiuni contravenţionale, în valoare totală de aproximativ 400.000 de euro, pentru nerespectarea prevederilor actelor normative (neconformităţile constatate fiind lipsa implementării măsurilor necesare evitării producerii şi răspândirii prafului).
În acest an, au fost verificate peste 237 de şantiere şi au fost aplicate amenzi de peste 76.000 euro, se mai arată în comunicat.
Ministrul Mediului cere Primăriei un plan de urgență pe termen scurt care să rezolve remedieze problemele. Costel Alexe a explicat, joi, ce înseamnă sentința instanței.
“Astăzi, inevitabilul pe care îl anunţam de la începutul mandatului s-a întâmplat. România a fost condamnată la Curtea Europeană de Justiţie după ce Primăria Capitalei nu a reuşit să reducă poluarea cu PM10 în Municipiul Bucureşti. O ţară întreagă este condamnată din cauza unei administraţii locale iresponsabile. Acesta este rezultatul după câţiva ani de dialog cu Comisia Europeană. Comisia a fost răbdătoare cu noi şi pe acest subiect. A aşteptat câţiva ani ca Primăria Municipiului Bucureşti să aprobe un plan de reducere a poluantului PM10. Apoi, după ce Primăria Municipiului Bucureşti a reuşit să aprobe un plan de reducere, care trebuia să fie aplicabil, nu a fost capabilă să-şi implementeze propriile măsuri asumate. Astfel, suntem în situaţia în care, din cauza acestei administraţii nu am reuşit să ţinem sub control. Din păcate, măsurile implementate până la momentul sesizării Curţii nu au dus la nicio îmbunătăţire a situaţiei din Bucureşti, aceasta fiind una dintre concluziile Curţii Europene de Justiţie. Era previzibil verdictul de astăzi (joi, n.red.) al Curţii. Era previzibil de când Curtea a refuzat şi şansa apărării orale a României la Bruxelles”, a declarat ministrul.
“Hotărârea Curții nu prevede sancțiuni. Nu prevede un termen până la care Primăria Municipiului București să se conformeze acestei condamnări. Însă dacă Primăria nu ține sub control emisiile de PM10, Comisia poate declanșa în orice moment o nouă procedură de infridgement și, din păcate, s-ar putea să avem și sancțiuni financiare. Iar penalizările pentru fiecare zi de întârziere ar putea varia între două mii de euro și 120 de mii de euro pe zi”, a adăugat Costel Alexe.
Potrivit ministrului, instituţia pe care o conduce a transmis, de la începutul Stării de urgenţă, şapte avertizări administraţiei publice locale.
În viziunea sa, cetăățenii trebuie să înţeleagă că decizia Curții confirmă “boala aerului din Bucureşti, dincolo de oameni, întreaga ţară poate suferi financiar din cauza unei singure administraţii, precum şi faptul că Primăria Capitalei trebuie să vină urgent cu o strategie pe termen scurt care să însănătoşească aerul şi să pună capăt încălcării Directivei Europene “pentru ca bucureştenii şi noi toţi ceilalţi să ne bucurăm de un aer de calitate şi să nu fim nevoiţi să plătim pentru inactivitatea şi iresponsabilitatea acestei administraţii publice locale”.
Particulele în suspensie (PM10) provin în special de la emisiile poluante generate de industrie, trafic şi încălzirea locuinţelor. Acestea pot provoca astm, afecţiuni cardiovasculare, cancer pulmonar şi deces prematur. Valoarea zilnică admisă de PM10 pentru protecţia sănătăţii umane este de 50 micrograme/mc, în timp ce valoarea limită anuală este de 40 micrograme/mc.
Comisia Europeană a atras atenția că România nu a luat măsurile necesare pentru a diminua nivelul de poluare cu particulele fine de praf (PM10) specificate în Directiva 2008/50/EC şi a demarat o nouă procedură de infringement, întrucât autorităţile nu au transmis până la data de 1 aprilie 2019 programele naţionale de control al poluării atmosferice.
