Dragoș Pâslaru – europarlamentar REPER – a fost invitatul Ioanei Ene Dogioiu în emisiunea „Piața Victoriei” la Europa FM. „Guvernul recunoaște pentru prima oară că va renunța la o parte din banii din PNRR”, a explicat europarlamentarul REPER în „Piața Victoriei”. „Acesta este un memorandum adoptat în Guvern. Memorandumul nu îl am, ci am referirea într-un alt document oficial la memorandumul adoptat de Guvern. Un memorandum care nu a fost făcut public”, a mai spus Dragoș Pâslaru.
„Atunci când am negociat Mecanismul de Redresare și Reziliență tocmai s-a ajuns la această structură cu reforme și investiții pentru că noi, în Parlamentul European, am vrut ca banii aceștia să nu fie dați Guvernelor ca la un automat bancar și să poată să facă absolut tot ce vor cu acești bani, ci să ne concentrăm pe lucrurile care sunt importante la nivel european.
Avem acest sistem bazat pe perfomanță: dacă faci reformele și investițiile, primești o sumă de bani, gândirea fiind așa – sunt anumite lucruri pe termen lung, cum este reforma pensiilor, unde politicienii nu au un interes imediat pentru că acum nu-i doare. Nu sunt în 2030 să constate că pensiile au colapsat. Și atunci, ideea era să punem o sumă de bani care să facă ca pentru politicieni să existe un avantaj politic pentru că vin niște bani în virtutea unor reforme”, a explicat Dragoș Pâslaru la Europa FM.
Dragoș Pâslaru: PNRR, un proiect care să împingă România pe calea unor reforme pe care nu le-a făcut de foarte mult timp
„A fost cel mai psihologic gândit mecanism pentru a ajuta politicienii să-și asume reforme dificile. Se pare că în România, ideea aceasta de regimuri exclusiviste, de excepții, de speciali este mai importantă chiar decât banii. Ceea ce este aproape de neconceput.
Haideți să revenim la PNRR, pentru că problema pensiilor speciale nu este numai asta. PNRR-ul a fost considerat de mai toată lumea cu care am vorbit – indiferent de ce partid – că este ceea ce a cerut noi, un proiect de țară. Un proiect care să împingă România pe calea unor reforme pe care nu le-a făcut de foarte mult timp, de 30 de ani”, a mai spus europarlamentarul REPER la Piața Victoriei.
Dragoș Pâslaru: „Guvernul recunoaște pentru prima oară că va renunța la o parte din banii din PNRR”
Dragoș Pâslaru: „În acest moment – și vreau să vă aduc această informație pentru că se pare că nu a apărut încă în spațiul public – în documente oficiale, pentru o întâlnire care va avea loc vineri – este un Comitet de Monitorizare al PNRR – Guvernul recunoaște pentru prima oară că va renunța la o parte din banii din PNRR”.
Ioana Ene Dogioiu: Cum recunoaște?
Dragoș Pâslaru: „Asta vă spun: prima discuție este legată de faptul că vom diminua PNRR-ul cu 2,1 miliarde pentru că s-au schimbat niște indicatori macroeconomici. Știam asta, dar ceea ce nu s-a discutat în spațiul public este că România putea acoperi acea diferență din împrumuturile nefolosite de celelalte state membre, adică ce am negociat eu și Siegfried și ceilalți colegi acum pe RePower care a adăugat posibilitatea ca în condițiile în care împrumuturile nu sunt folosite de alte state membre să poată fi luate de statele care au nevoie să-și acopere exact aceste diferențe”.
Ioana Ene Dogioiu: La care indicatori vă referiți?
Dragoș Pâslaru: „Erau niște asumpții la adoptarea PNRR-ului de progres macroeconomic pe care România le-a depășit. Ca urmare a faptului că le-a depășit, am avut o penalizare de 2,1 miliarde de euro din pachetul de PNRR. A fost în spațiul public discutat acest lucru. Este cumva un lucru la care puteam să ne așteptăm, dar acum ceea ce nu era posibil până la negocierea pe RePower nu era posibil să întregești acest plan din alte resurse. Noi putem să ne reîntregim din împrumuturi sau puteam să-l reîntregim din politica de coeziune, deci să luăm niște bani din 2021-2027 și să-i mutăm aici.
Guvernul recunoaște – și vineri va avea această discuție în Comitetul de Monitorizare – că nu va folosi acești 2,1 miliarde și ceea ce e foarte important este de unde îi taie. Asta apare deja în documentul oficial și banii pe care-i taie:
- 400.000 de euro de la Sănătate;
- 38 de milioane de euro de la Educație;
- 200 de milioane de la proiectul cu semiconductori;
- 20 de milioane de la parteneriatele cu Administrația Publică și Societatea Civilă.
Tăierile respective anulează o serie întreagă de reforme pe care noi le aveam asumate în PNRR.
Atenție! Guvernul a avut pe masă și un plan alternativ al Băncii Mondiale cu privire la cum putem aborda acești 2,1 miliarde, dacă chiar nu mai vrem să-i luăm, care spunea să ne uităm la lucrurile pe care nu mai avem timp să le facem sau lucrurile care sunt cu risc de a nu le termina până în 2026. Și Guvernul a zis <<Nu, nu. Respingem metodologia Băncii Mondiale>>. Asta este în documentul la care fac referire.
Și al doilea lucru, care pentru mine acesta este cel mai flagrant, este că recunoaște Guvernul României că există într-adevăr pe tranșa a II-a, deci nu a treia cu pensiile speciale…”.
Ioana Ene Dogioiu: Cu avertizorul, ca să o definim…
Dragoș Pâslaru: „Avertizorul și decarbonizarea, care amândouă recunoaște Guvernul că sunt 700 de milioane de euro fiecare pe care îi putem pierde. Deci ca să înțelegeți despre ce discutăm”.
Ioana Ene Dogioiu: Dar de abia au fost adoptate acele reforme…
Dragoș Pâslaru: „Acesta este un jalon care nu are cum să treacă în momentul în care Guvernul, pe la spate, înșală Comisia Europeană ”
Dragoș Pâslaru: „Au fost adoptate, dar discuția este dacă reformele respective au fost adoptate bine sau nu. Și aici vă dau un exemplu pe decarbonizare – am spus anul trecut că scoatem, punem în rezervă, desființăm aceste capacități care costă în buget de ani de zile niște sume absolut considerabile, dar Guvernul în decembrie-ianuarie a adoptat o Ordonanță de Urgență în care scoate de la naftalină un proiect de pe vremea lui Ceaușescu, de 9 exploatații de lignit pentru CEO în care, prin Ordonanță de Urgență dă 100 de hectare de pădure ca să fie despădurite și să începem o nouă exploatație de lignit.
În condițiile în care peste tot se pune problema cum treci în rezervă capacități, cum decarbonizezi, Guvernul adoptă această OUG în care îi dă CEO 100 de hectare de pădure ca să-i despădurească pentru a începe o nouă exploatație. Comisia Europeană a aflat acest lucru de abia după adoptarea OUG, Hotărârii, de fapt, pentru că a fost o Hotărâre de Guvern.
Deci gândiți-vă cum a reacționat Comisia la acest lucru și acum acest jalon, această reformă de decarbonizare la modul în care Guvernul încearcă acum – cu Ministerul Energiei – să explice că ei sunt hotărâți are mari probleme. Și, părerea mea, uitându-mă la analiză și discutând cu Comisia este că nu va trece. Deci acesta este un jalon care nu are cum să treacă în momentul în care Guvernul, pe la spate, înșală Comisia Europeană dând bani la CEO”.
Dragoș Pâslaru: „Acesta este un memorandum adoptat în Guvern. Memorandumul nu îl am, ci am referirea într-un alt document oficial la memorandumul adoptat de Guvern. Un memorandum care nu a fost făcut public”
Ioana Ene Dogiu: Deci ca să sumarizăm puțin informația pe care ne-ați dat-o și care mi se pare, într-adevăr, uluitoare, Guvernul își asumă prin documentul oficial scris, semnat și cu antet că este pe cale să piardă – dacă am înțeles eu bine – 2,1 miliarde pe chestiunea indicatorilor…
Dragoș Pâslaru: „Aici, pe ideea că-i pierdem și asta e, nu ne mai interesează, deși putea să-i pună la loc”.
Ioana Ene Dogioiu: Și încă 700 de milioane…
Dragoș Pâslaru: „Sau un miliard…”
Ioana Ene Dogioiu: Sau un miliard din chestiunea plății Nr. 2. În total, Guvernul își asumă – cu antet și semnătură la Bruxelles – 3 miliarde de euro din PNRR.
Dragoș Pâslaru: „2, 8 miliarde”
Ioana Ene Dogioiu: Mă rog, aproape 3.
Dragoș Pâslaru: „Deci asta este ce avem în acest moment. Evident, pierderea aceasta din tranșa a doua poate însemna plată parțială și la fel cum am descris mecanismul înseamnă… Apropo, ca să știm: acesta este un memorandum adoptat în Guvern. Memorandumul nu îl am, ci am referirea într-un alt document oficial la memorandumul adoptat de Guvern. Un memorandum care nu a fost făcut public”.
Urmărește întreaga emisiune aici
Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Citește și: Reacția lui Marcel Ciolacu la pragul de 250.000 de lei pentru incriminarea abuzului în serviciu
