Președintele Curții Constituționale i-a oferit replica, sâmbătă, premierului.
Ludovic Orban a îndemnat cetățenii să nu respecte deciziile Curții Constituționale legate de carantină și izolare, ci “regulile firești” în contextul epidemiei.
“Suntem conștienți de gravitatea maladiei pe care trebuie să o parcurgem. Suntem de acord că trebuie luate cele mai sigure și severe măsuri. Suntem conștienți că dreptul la sănătate este un drept fundamental, care obligă statul să ia măsuri pentru asigurarea igienei și sănătății publice. Toate acestea trebuie luate într-un cadru legal, cu respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, cu respectarea Constituției, care interzice practic restrângerea acestor drepturi decât prin lege și în cazuri justificate. În cazul de față, există justificare medicală, dar măsurile trebuie să fie luate în concordanță cu prevederile constituționale (…) Respectarea Constituției și a supremației sale este obligatorie. Dacă aceasta este situația, toate aceste măsuri, justificate medical de starea de urgență, de pandemie, trebuie luate în cadrul legii (…) Lucrurile nu s-au potrivit cu o stare de legalitate într-un stat de drept”, a spus Valer Dorneanu, președintele CCR, la Digi 24.
În opinia sa, măsurile restrictive trebuie prin lege.
“A apărut, după starea de urgență legea 55, care a fost atacată la CCR. Nici în legea aceasta, nu s-au prevăzut măsuri care să justifice restrângerea drepturilor (…) Regret foarte mult că multe greșeli care se fac pe plan legislativ ni se pun nouă în cârcă, pentru greșeli evidente”, a adăugat Valer Dorneanu.
Potrivit acestuia, măsurile pentru protejarea sănătății trebuiau luate, dar în cadru legal, conform Constituției.
Restrângerea unor drepturi se poate face doar prin lege, insistă Valer Dorneanu.
Premierul a declarat, sâmbătă, că sunt două consecinţe ale deciziei Curţii Constituţionale privind internarea obligatorie a pacienţilor COVID-19, iar recomandarea sa către toţi cetăţenii este să ţină cont de regulile fireşti şi nu de deciziile CCR până Guvernul va adopta proiectul de lege care va reglementa lucrurile.
“Prima consecinţă a deciziei CCR este că pacienţii pot fi externaţi la cerere, nu pot fi opriţi în cazul în care doresc să fie trataţi. A doua consecinţă este că nu mai putem aplica măsura carantinării, izolării la domiciliu. De exemplu, dacă un pacient vrea să iasă din spital, nu mai poate fi oprit, după publicarea în Monitorul Oficial a deciziei CCR şi nici nu intră în izolare la domiciliu. Deci CCR a decis că o persoană infectată cu COVID-19 poate să circule liberă fără nicio măsură de restricţie, lipsind autorităţile de posibilitatea de a lua astfel de măsuri care sunt adoptate în toate statele europene”, a spus Ludovic Orban, într-un interviu pentru Digi 24.
Potrivit lui, “CCR nu e la prima decizie care zădărniceşte eforturile pentru a apăra sănătatea şi viaţa cetăţenilor”, el menţionând că între starea de urgenţă şi starea de alertă Curtea Constituţională a anulat toate amenzile şi a interzis autorităţilor statului să dea amenzi.
Premierul a anunţat că se lucrează la proiectul care va reglementa lucrurile şi care ar putea fi adoptat de Guvern săptămâna viitoare.
“Imediat ce am văzut decizia CCR, deja am structurat o lege. E o echipă comună a Ministerului Sănătăţii, Justiţiei şi Internelor, cu componenta de IGSU, care lucrează la un proiect de lege, care va intra cât mai repede cu putinţă. Convoc şedinţă de Guvern în momentul în care este gata proiectul, luni, cel târziu marţi, după părerea mea. Decizia CCR nu produce efecte până nu e publicată în Monitorul Oficial. Când va fi, va produce efecte. Recomandarea mea către cetăţeni este să respecte toate regulile. Cererea mea, recomandarea mea către toţi cetăţenii este să nu ţină cont de deciziile CCR, să acţioneze responsabil, aşa cum au acţionat până acum, (…) să ţină cont de regulile fireşti. (…) Managementul spitalului nu poate să împiedice o persoană internată cu COVID-19, care vrea să plece, iar noi nu putem lua măsura de izolare la domiciliu”, a adăugat Ludovic Orban.
Premierul consideră că înmulțirea numărului de cazuri de infectare cu noul coronavirus este o consecinţă a măsurilor de relaxare, dar şi a faptului că lideri politici, care “conduc majoritatea parlamentară”, şi alţi vectori de mesaj au îndemnat oamenii să nu respecte regulile.
“Toate societăţile, toate ţările au aplicat un plan de relaxare. Aceste relaxări erau necesare. Am avut un plan, care a fost pus la punct, relaxările au fost graduale, după criterii de evaluare a riscului epidemiologic şi, în mod evident, în urma măsurilor de relaxare a rezultat o creştere a numărului de cazuri. Creşterea numărului de cazuri, deşi ne îngrijorează şi ne face să fim vigilenţi, este o creştere care, într-un fel, este rezultatul măsurilor de relaxare. Problema pe care am avut-o, nu numai acum, ci în perioada stării de urgenţă şi în trecerea de la starea de urgenţă la starea de alertă şi înainte de prelungirea stării de alertă, vă aduc aminte că am fost ameninţaţi timp de două săptămâni de liderii politici, care conduc majoritatea parlamentară astăzi, că nu vor vota starea de alertă şi că nu mai este necesară starea de alertă şi că virusul nu există. Oamenii au fost îndemnaţi de aceşti lideri şi de alţi vectori de mesaj să nu respecte regulile, să bagatelizeze riscul virusului, să acţioneze ca şi cum nu ar exista virusul respectiv. Ei sunt iresponsabili şi, din păcate, au şi provocat consecinţe, pentru că unii au ţinut cont de recomandări”, a explicat Ludovic Orban.
Întrebat în legătură cu măsurile mai riscante care au dus la creşterea numărului de cazuri, şeful Guvernului a indicat activitatea din cluburi.
“De exemplu, la cluburi, ce se petrece noaptea la terase care au în acelaşi timp şi activitate de tip club, acolo lumea intră într-o atmosferă de petrecere şi nu mai ţine cont de reguli. (…) La mare, în Bucureşti, în câteva centre urbane”, a arătat premierul Ludovic Orban.
“După numărul de cazuri din ultimele zile, dacă astăzi ar trebui să iau decizia privitoare la prelungirea stării de alertă pentru mâine, aș propune prelungirea stării de alertă și aș decide prelungirea stării de alertă. Vedem până în data de 15 care va fi evoluția, sunt totuși încrezător, optimist”, a mai spus șeful executivului.
“Fac din nou apel la oameni să nu asculte glasurile de sirenă ale celor care le spun să nu respecte regulile, care îi instigă efectiv să nu se ferească de acest pericol care există”, a insistat el, amintind că, în măsura în care un număr cât mai mare de oameni va respecta regulile, riscul de infectare și numărul de cazuri se vor reduce.
„Noi acum suntem pe un trend crescător din păcate și totul depinde de cum ne raportăm la acest virus. Dacă ne izolăm de aglomerațîi, dacă purtăm mască, dacă igiena este respectată, dacă sunt respectate regulile de bază putem controla situația. Dacă nu, este posibil că situația să scape de sub control. (…) Să nu expunem alte persoane la risc! Să nu ascultăm dezinformările care pun problema ca și cum cel autizolat este în pușcărie. Încercăm să protejăm comunitatea și chiar pe persoana respectivă. Să respecte mai departe regulile de izolare din simț civic, dacă se poate, și să lase la o aprte toate aceste dispute pe linie politică. Aici vorbim de o boală care se transmite, care îi poate pune pe unii în risc vital, să-și piardă viață, să ajungă la terapie intensivă și să nu iasă de acolo”, a declarat Raed Arafat, vineri seara, la Digi 24.
Nelu Tătaru se așteaptă ca numărul de infecții să crească.
Grupul de Comunicare Strategică a raportat, sâmbătă 416 noi infectări cu SARS-CoV-2.
23 de oameni au murit de la precedenta centralizare a GCS.
În România au fost confirmate în total 28.582 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus.
Dintre persoanele confirmate pozitiv, 20.861 au fost externate, dintre care 19.854 de pacienți vindecați și 1.007 pacienți asimptomatici, externați la 10 zile după depistare.
Până astăzi, 1.731 persoane diagnosticate cu infecție cu SARS-CoV-2 au murit.
De vineri până sâmbătă, au fost înregistrate 23 decese (12 bărbați și 11 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Argeș, Bacău, Botoșani, Buzău, Dâmbovița, Harghita, Hunedoara, Iași, Mehedinți, București, Suceava și Vrancea.
Dintre acestea, 2 decese au fost întregistrate la categoria de vârstă 50-59 ani, 6 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 10 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 5 decese la persoane de peste 80 de ani. Toate decesele sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități.
De la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, au fost înregistrate alte 416 noi cazuri de îmbolnăvire.
La ATI, în acest moment, sunt internați 223 de pacienți.
Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 759.037 de teste.
