Ministrul Apelor şi Pădurilor, Doina Pană, a anunţat marţi, într-o conferinţă de presă, că la data de 12 iulie a depus o plângere la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru implementarea corectă a ”aplicaţiilor menite să stopeze tăierile ilegale – SUMAL, FMIMS şi Radarul Pădurilor” şi pentru punerea în aplicare a Hotărârii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) din iunie 2015.
Prin hotărârea CSAT, dată în iunie 2015, s-au dispus măsuri referitoare la ”defrişările ilegale ale fondului forestier naţional”, prin care s-a dispus ”dezvoltarea sistemului informatic integrat de urmărire a materialelor lemnoase – SUMAL, operaţionalizarea sistemului FMIMS şi dezvoltarea sistemului Radarul Pădurilor de alertare a instituţiilor cu responsabilităţi în materie”.
Potrivit ministrului Doina Pană, actuala situaţie împiedică îndeplinirea hotărârii CSAT.
La rectificarea bugetară din septembrie 2015, guvernul PSD a alocat, în urma hotărârii CSAT, suma de 1,2 milioane euro pentru implementarea acesteia în următorii trei ani, potrivit Ministerului Apelor şi Pădurilor.
“La data de 17 august 2016 între Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi SC Indaco Systems SRL a fost încheiat contractul nr. 5613 pe patru luni, având ca obiect principal servicii de îmbunătăţire a funcţionalităţilor existente şi de adăugare de noi funcţionalităţi sistemului informaţional integrat SUMAL, care să permită gestionarea trasabilităţii materialului lemnos. Suma contractului prin atribuire directă a fost estimată la 487.810 euro, fără TVA, invocându-se faptul că S.C. Indaco Systems SRL este proprietar unic a celor patru module. Ministerul nu a vrut să încheie un act adiţional”, a spus Doina Pană.
Doina Pană a mai precizat că în 2016 guvernul tehnocrat, condus de Dacian Cioloş, a lansat aplicaţia pentru mobil ”Inspectorul Pădurii”, ca o transparentizare a Radarului Pădurilor, însă aceasta nu a fost finalizată din cauză unui contract cu atribuire directă.
Portalul ”Inspectorul Pădurilor” transparentizează prin hărţi, care se obţin la nivel satelitar, la interval de două zile, ce tăieri se fac la nivelul României, potrivit ministrului.
”În pădurile României se fac tăieri legale de 18 milioane de metri cubi pe an. Ca acest portal să fie corect, trebuiau introduse în program amenajamentele, APV-urile, autorizaţiile de exploatare, astfel încât să filtreze tot ce înseamnă tăriere legală. S-au introdus o parte din acestea, ce deţinea Romsilva, dar Romsilva administrează sub jumătate din pădurile României. De atunci şi până acum, pe portal au apărut 6.310 de alarme de tăieri ilegale. Gărzile forestiere au verificat 5.932 dintre care 17 au fost tăieri ilegale, restul de 5.915 fiind alarme false, din cauză că reprezentau tăieri legale, doborâturi de vânt sau erori de sistem. Trebuia o perioadă de testare şi abia atunci dat publicului larg. Nu s-a vrut decât un spectacol de imagine, cu costuri uriaşe”, a declarat marţi Doina Pană, într-o conferinţă de presă.
”Am ajuns în 2017, a revenit guvernul PSD. Ministrul Petcu, văzând situaţia ilegală a unui contract care nu s-a finalizat, care nu poate fi plătit pentru că este atribuire directă, şi văzând blocajul, pentru că nu te poţi apuca de o altă dezvoltare, a solicitat o comisie internă şi Corpul de Control al prim-ministrului, care este în derulare la ora actuală. Pentru că nu mai avem timp, pentru că hotărârea CSAT trebuie să fie luată până la finalul anului 2018, am depus o plângere la Parchet, am cerut celeritate, am depus o informare prim-ministrului”, a subliniat Doina Pană.
”Eu sunt ministrul care în 2014 m-am luat la trântă cu mafia pădurilor. Radarul Pădurilor e copilul meu. La fel şi Codul Silvic. Eu am reglementat funcţionarea SUMAL. Eu am făcut gălăgie permanent ca această dezvoltare a sistemului informatic să se întâmple”, se laudă ministrul, sublinind că ”va continua legal dezvoltarea”.
Ministrul Apelor şi Pădurilor a anunţat că îndată ce va exista o soluţie din partea Parchetului se va proceda atât la efectuarea demersurilor necesare achiziţionării legale de servicii şi modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.1004/2016 sau abrogarea acesteia şi adoptarea unui nou act normativ de reglementare a acestei problematici în deplină concordanţă cu situaţia existentă.
