Folosit împotriva variolei umane, vaccinul Imvanex are aprobarea Comisiei Europeane pentru a fi folosit și ca să ne protejeze de variola maimuței, a anunțat, luni, producătorul danez Bavarian Nordic. Utilizarea acestui ser a fost deja aprobată, săptămâna trecută, de Agenția Europeană a Medicamentului.
Vaccinarea pe scară largă a populației nu este recomandată deocamdată.
Cine trebuie să se vaccineze, unde găsim vaccinul și în cât timp după vaccinare se formează anticorpii?
Vaccinarea împotriva variolei maimuței e recomandată, deocamdată, doar persoanelor aflate la risc și contacților celor infectați, a spus, la Europa FM, doctorul Gindrovel Dumitra, coordonatorul grupului de Vaccinologie din cadrul Societății Naționale de Medicina Familiei:
„În acest moment, profilaxia prin vaccinare este recomandată doar persoanelor care se află la risc și contacților care se află în jurul unui caz confirmat. Ce înseamnă acest lucru? În momentul în care confirmăm pe cineva în acest moment în România cu variola maimuței, putem identifica prin anchetă epidemiologică toți contacții pe care acest pacient i-a avut în trecut astfel încât să putem să-i vaccinăm. Nu este recomandată vaccinarea pe scară largă încă în România și nici nicăieri în lume.”
Vaccinul împotriva variolei maimuței nu se găsește în farmaciile din România.
Ce poate face totuși cineva care vrea să se vaccineze?
„Să ia legătura cu medicul lui de familie, care la rândul lui, contactează autoritatea de sănătate publică județeană și împreună decid care este cea mai bunp formulă de administrare a vaccinului. Acest vaccin oferă protecție în aproximativ două săptămâni însă, având în vedere că este foarte posibil ca la aceste persoane, care sunt contacți, perioada de incubație să fie ceva mai lungă, în acel moment este foarte posibil ca anticorpii produși să sufoce boala iar aceasta să nu se producă.”
Variola umană a fost eradicată, iar din 1981 vaccinul împotriva acestei boli a fost scos din schema obligatorie de vaccinare.
Ce tratament primesc persoanele infectate?
Depinde de la caz la caz, răspund medicii:
„Dacă pacientul prezintă febră, în momentul respectiv se administrează atitermice, dacă pacientul prezintă prurit, antipruriginoase, dacă acele leziuni constituie focare de infecție se vor trata acele leziuni local dar și general. În același timp, în cazul în care există semne inflamatorii sistemice, în acel moment se pot administra tratamente specifice pentru inflamație astfel încât să reducem inflamația și mai departe evoluția către o formă severă.”
L-am întrebat pe medicul Gindrovel Dumitra dacă avem motive de îngrijorare după ce Organizația Mondială a Sănătății a declarat variola maimuței urgență de sănătate globală:
„Câtă vreme există o transmitere putem să avem motive de îngrijorare, acesta este și motivul pentru care OMS a hotărât să declare urgență de sănătate publică, însă răspândirea se face în special la persoanele care au contact apropiat cu persoanele bolnave și nu există răspândirea în cazul unui contact ocazional. De aceea există atât motive de îngrijorare dar există foarte multe motive de liniște pentru că adoptarea unui comportament responsabil poate să evite îmbolnăvirea fără niciun fel de problemă.”
Ambele tipuri de variolă se manifestă prin acele erupții specifice pe piele, dar spre deosebire de cea umană unde stare general e mult alterată și poate să determine decese, variola maimuței este mai puțin agresiv și până acum s-a constatat o mortalitate redusă, înregistrată doar în țări din Africa.
Sursa foto: Unsplash / Mat Napo
