Modificarea cadrului legislativ în regim de urgenţă şi în lipsa unor analize obiective care să ateste o nevoie socială imperioasă este nejustificată, susţine Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) referitor la proiectele de ordonanţă vizând graţierea şi modificările Codului penal, precizând că între infracţiunile graţiate se regăsesc abuzul în serviciu – sub toate formele sale – şi infracţiunile asimilate infracţiunilor de corupţie, precum şi cele mai grave forme de evaziune. Potrivit DNA, se dezincriminează în parte faptele din dosarul privind nepunerea în funcţiune a barocamerei de la unitatea de arşi a Spitalului Floreasca.
Modificarea cadrului legislativ în regim de urgenţă şi în lipsa unor analize obiective care să ateste o nevoie socială imperioasă este nejustificată, arată DNA, referitor la proiectele de modificare şi completare a Codului penal şi a Codului de procedură penală, precum şi pentru graţierea unor pedepse, prin două ordonanţe de urgenţă ale Guvernului.
“Legislaţia penală trebuie să realizeze un echilibru între nevoia societăţii de a trage la răspundere toate persoanele care au săvârşit infracţiuni şi drepturile fundamentale ale persoanelor cercetate ori aflate în executarea pedepselor aplicate, însă modificările propuse ar altera acest echilibru”, precizează reprezentanţii DNA.
Legat de modificările la Codul penal şi la Codul de procedură penală, DNA arată că se dezincriminează faptele de abuz în serviciu care provoacă o pagubă mai mică de 200.000 lei, precizând că limita stabilită nu are nicio legătură cu decizia Curţii Constituţionale.
“Limita de 200.000 lei nu are nicio legătură cu decizia Curţii Constituţionale a României în ceea ce priveşte această infracţiune, cu toate că în nota de fundamentare se invocă acest aspect. Această limită este stabilită în mod arbitrar, fără a fi justificată în vreun fel, existând posibilitatea să fie favorizate anumite persoane determinate”, arată DNA.
Procurorii precizează că fracţionarea unor achiziţii publice în mai multe contracte cu valoare sub limita de 200.000 lei ar împiedica tragerea la răspundere penală pentru un eventual abuz în serviciu.
“Totodată, faptele săvârşite în materia achiziţiilor directe, al căror prag este de 30.000 euro, ar rămâne în afara răspunderii penale”, mai spun reprezentanţii DNA.
Ei arată că limitele de pedeapsă se reduc foarte mult, de la 2-7 ani la 6 luni – 3 ani, fără a se preciza care este justificarea acestor modificări.
“Pedeapsa scade nejustificat de mult, scăzând în consecinţă şi termenul de prescripţie la cinci ani”, mai spune DNA.
Potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie, sintagma “îndeplineşte un act contrar legii” nu clarifică problemele apărute după decizia Curţii Constituţionale a României nr. 405/2016 şi va ridica aceleaşi probleme de interpretare ca şi până acum.
“Se dezincriminează faptele care cauzează o vătămare intereselor legale ale unei persoane, dacă nu se produce o pagubă materială, fiind plasate astfel în afara ilicitului penal numeroase fapte periculoase. Spre exemplu, se dezincriminează în parte faptele ce constituie obiectul dosarului care vizează nepunerea în funcţiune a barocamerei de la unitatea de arşi a unui spital şi în care s-a produs vătămarea intereselor legale ale unor persoane prin imposibilitatea tratării victimelor dezastrului de la «Colectiv»”, potrivit procurorilor anticorupţie.
Totodată, potrivit ordonanţei, sintagma “în exercitarea atribuţiilor de serviciu” e înlocuită cu “în exercitarea serviciului”, ceea ce, în opinia DNA poate constitui o problemă deoarece se poate interpreta că vizează doar fapte săvârşite în timpul programului de lucru.
“Plângerea prealabilă a persoanei vătămate, ca modalitate de declanşare a procesului penal, este total nepotrivită; în felul acesta, multe situaţii care ar trebui investigate ar putea rămâne în afara controlului justiţiei. Dacă autorul faptei este însuşi conducătorul instituţiei, ar trebui să formuleze plângere împotriva propriei persoane. În plus, se deschide posibilitatea retragerii plângerii prealabile, cu consecinţele de rigoare”, mai arată DNA.
De asemenea, plângerea prealabilă poate fi introdusă doar în termen de trei luni de când partea vătămată a cunoscut existenţa faptei, precizează DNA.
“Spre exemplu, controalele Curţii de Conturi care vizează activitatea unei instituţii din anul anterior nu mai pot determina formularea unei plângeri prealabile”, spun procurorii.
Ei mai arată că aceste prevederi intră în sfera legii penale mai favorabile şi se aplică inclusiv cauzelor în curs, astfel încât toate dosarele aflate pe rolul instanţelor având ca obiect infracţiuni de abuz în serviciu vor fi condiţionate de formularea plângerii prealabile de către persoana vătămată.
“Dacă o asemenea instituţie va refuza formularea plângerii, se va dispune încetarea procesului penal”, susţine DNA.
În ceea ce priveşte infracţiunea de conflict de interese, proiectul nu lămureşte sintagma “raporturi comerciale”, cum a decis Curtea Constituţională, ci elimină cu totul societăţile comerciale din textul de lege, mai arată procurorii.
“Consecinţa este aceea că un funcţionar va putea acorda nestingherit foloase societăţilor comerciale faţă de care acesta are sau a avut un interes. Mai mult, Curtea Constituţională remarcase doar lipsa de previzibilitate a dispoziţiilor legale şi nicidecum faptul că nu s-ar justifica incriminarea acestor categorii de fapte”, remarcă reprezentanţii DNA.
Legat de modificările cu privire la instituţia “denunţătorului”, DNA susţine că ele ar îngreuna extrem de mult descoperirea faptelor de corupţie săvârşite anterior lunii iulie a anului 2016, ceea ce echivalează cu o dezincriminare de facto a acestor fapte.
“În nota de fundamentare şi în expunerea de motive nu e indicat nici un argument care să justifice o asemenea modificare. În legislaţia română, cauza de nepedepsire a denunţătorului pentru infracţiunile de corupţie e o instituţie tradiţională, în vigoare în mod neîntrerupt din 1936. Întrebarea firească este: ce s-a schimbat între timp? De ce vrea statul roman sa renunţe la un instrument care s-a dovedit eficient? În foarte puţine cauze, denunţătorii anunţă organele de urmărire penală imediat după consumarea infracţiunii, deoarece la acel moment sunt mulţumiţi de folosul primit în schimb. Din practică, s-a constatat că, denunţurile se înregistrează când apar neînţelegeri între participanţii la infracţiune sau când aceştia doresc să profite de cauze de reducere a pedepselor. Nu se explică raţiunea pentru care se doreşte protejarea celor care au luat mită şi garantarea faptului că, după trecerea a şase luni nu mai pot fi traşi la răspundere”, este punctul de vedere al DNA.
În ceea ce priveşte proiectul de graţiere a unor pedepse, DNA arată că între infracţiunile graţiate se regăsesc abuzul în serviciu – sub toate formele sale – şi infracţiunile asimilate infracţiunilor de corupţie.
“În cazul evaziunii fiscale, sunt excluse de la graţiere doar cele mai simple forme de evaziune. Cele cu adevărat grave (art. 9 din L 241/2005) sunt graţiate în totalitate, ceea ce va avea un efect negativ pentru investigarea faptelor de corupţie, pentru că multe persoane cercetate pentru infracţiuni de evaziune fiscală recunosc că banii erau, de fapt, pentru o mită. Dacă aceste persoane ştiu că nu vor mai fi trase la răspundere pentru evaziune fiscală, nu au nici un motiv să denunţe mita. Toate persoanele condamnate care au peste 60 de ani sau un copil mai mic de 5 ani în întreţinere vor fi graţiate pentru jumătate de pedeapsă, indiferent de gravitatea faptei săvârşite (lista infracţiunilor excluse de la graţiere priveşte doar graţierea totală, nu şi graţierea a jumătate din pedeapsă)”, mai spun procurorii anticorupţie.
