DNA reacționează după ce proiectele privind grațierea și modificarea codurilor penale au fost făcute publice de Ministerul Justiției.
Procurorii consideră că redefinirea abuzului în serviciu ar favoriza anumite persoane.
Dezincriminarea abuzului în serviciu în cazul prejudiciilor mai mici de 200.000 de lei ar fi fost făcută în mod arbitrar fără să aibă o legătură cu decizii ale Curții Constituționale.
DNA atrage atenția că în cazul contractelor de achiziții publice – fracționate sub limita de 200.000 de lei – este împiedicată tragerea la răspundere penală a celor acuzați de abuz în serviciu.
Procurorii dau și un exemplu. Sunt dezincriminate fapte cercetate în dosarul barocamerei de la Spitalul Floreasca.
Din cauza neregulilor de la acest spital, amintesc procurorii, răniții incendiului din Colectiv nu au putut fi tratați corespunzător la această unitate.
Infracțiunea de abuz în serviciu
”Se dezincriminează faptele de abuz în serviciu care provoacă o pagubă mai mică de 200.000 lei. Limita de 200.000 lei nu are nicio legătura cu decizia Curții Constituționale a României în ceea ce privește această infracțiune, cu toate că, în nota de fundamentare se invocă acest aspect. Această limită este stabilită în mod arbitrar, fără a fi justificată în vreun fel, existând posibilitatea să fie favorizate anumite persoane determinate.
De asemenea, prin fracționarea unor achiziții publice în mai multe contracte cu valoare sub limita de 200.000 lei împiedică tragerea la răspundere penală pentru un eventual abuz în serviciu. Totodată, faptele săvârșite în materia achizițiilor directe, al căror prag este de 30.000 euro, ar rămâne în afara răspunderii penale”, anunță DNA într-un comunicat de presă.
Și limitele de pedeapsă se reduc foarte mult: de la 2-7 ani la 6 luni – 3 ani, fără a se preciza care este justificarea acestor modificări.
”Pedeapsa scade nejustificat de mult, scăzând în consecință și termenul de prescripție la 5 ani. Sintagma „îndeplinește un act contrar legii” nu clarifică în niciun fel problemele apărute după decizia Curții Constituționale a României nr.405/2016, și va ridica aceleași probleme de interpretare ca și până acum.”
DNA dă și un exemplu: dosarul privind barocamera de la Spitalul Floreasca unde ar fi trebuit tratate persoanele care au suferit arsuri grave.
”Se dezincriminează faptele care cauzează o vătămare intereselor legale ale unei persoane, dacă nu se produce o pagubă materială, fiind plasate astfel în afara ilicitului penal numeroase fapte periculoase. Spre exemplu, se dezincriminează în parte faptele ce constituie obiectul dosarului care vizează nepunerea în funcțiune a barocamerei de la unitatea de arși a unui spital şi în care s-a produs vătămarea intereselor legale ale unor persoane prin imposibilitatea tratării victimelor dezastrului de la „Colectiv”.
DNA mai precizează că ”sintagma „în exercitarea atribuțiilor de serviciu” e înlocuită cu „în exercitarea serviciului”. Această modificare poate constitui o problema deoarece se poate interpreta că vizează doar fapte săvârșite în timpul programului de lucru.”
Conflictul de interese
DNA precizează că ”proiectul nu lămurește sintagma „raporturi comerciale”, cum a decis Curtea Constituțională, ci elimină cu totul societățile comerciale din textul de lege. Consecința este aceea că, un funcționar va putea acorda nestingherit foloase societăților comerciale față de care acesta are sau a avut un interes. Mai mult, Curtea Constituțională remarcase doar lipsa de previzibilitate a dispozițiilor legale și nicidecum faptul că nu s-ar justifica incriminarea acestor categorii de fapte.”
Modificările privind instituția „denunțătorului”
Potrivit DNA, ”modificările propuse vor îngreuna extrem de mult descoperirea faptelor de corupție săvârșite anterior lunii iulie a anului 2016, ceea ce echivalează cu o dezincriminare de facto a acestor fapte. În nota de fundamentare și în expunerea de motive nu e indicat nici un argument care să justifice o asemenea modificare.”
În plus, ”în legislația română, cauza de nepedepsire a denunțătorului pentru infracțiunile de corupție e o instituție tradițională, în vigoare în mod neîntrerupt din 1936. Întrebarea firească este: ce s-a schimbat între timp? De ce vrea statul roman sa renunțe la un instrument care s-a dovedit eficient?
În foarte puține cauze, denunțătorii anunță organele de urmărire penală imediat după consumarea infracțiunii, deoarece la acel moment sunt mulțumiți de folosul primit în schimb.
Din practică, s-a constatat că, denunțurile se înregistrează când apar neînțelegeri între participanții la infracțiune sau când aceștia doresc să profite de cauze de reducere a pedepselor. Nu se explică rațiunea pentru care se dorește protejarea celor care au luat mită si garantarea faptului că, după trecerea a 6 luni nu mai pot fi trași la răspundere.”
Despre grațierea unor pedepse
”Remarcăm faptul că, între infracțiunile grațiate se regăsesc abuzul în serviciu (sub toate formele sale) și infracțiunile asimilate infracțiunilor de corupție.=
În cazul evaziunii fiscale, sunt excluse de la graţiere doar cele mai simple forme de evaziune. Cele cu adevărat grave (art. 9 din L 241/2005) sunt grațiate în totalitate, ceea ce va avea un efect negativ pentru investigarea faptelor de corupție, pentru că multe persoane cercetate pentru infracțiuni de evaziune fiscală recunosc că banii erau, de fapt, pentru o mită. Dacă aceste persoane știu că nu vor mai fi trase la răspundere pentru evaziune fiscală, nu au nici un motiv să denunțe mita.
Toate persoanele condamnate care au peste 60 de ani sau un copil mai mic de 5 ani în întreținere vor fi grațiate pentru jumătate de pedeapsă, indiferent de gravitatea faptei săvârșite (lista infracțiunilor excluse de la grațiere privește doar grațierea totală, nu și grațierea a jumătate din pedeapsă).”
