În ultimii 10 ani, aproape 1.500 de inculpați au fost trimiși în judecată în dosare de abuz în serviciu. Direcția Națională Anticorupție a explicat Curţii Constituţionale de ce infracţiunea de abuz în serviciu ar trebui păstrată în actuala legislaţie.
Pe 15 iunie, magistratii CCR urmează să judece excepţia de neconstituţionalitate invocată, printre altele, de fosta şefă a DIICOT, Alina Bica, în privinţa articolului din Codul Penal care pedepseşte abuzul în serviciu.
DNA susține că excepţiile de neconstituţionalitate au mai fost supuse controlului CCR , in privinta vătămarii drepturilor sau intereselor legitime, îndeplinire defectuoasă a atribuţiilor de serviciu și folos necuvenit, considerîndu-se ca respectă legea fundamentală.
Analizind hotărârile judecătoreşti referitoare la infracţiunea de abuz în serviciu pentru perioada 2006 – 2016, procurorii DNA susțin că acestea urmăresc o jurisprudenţă naţională constantă.
În total, din 2006 până la 15 mai 2015, au fost trimise în judecată pentru această infracțiune 1471 de persoane, dintre care 569 au fost condamnate.
O decizie de neconstituţionalitate dată de CCR pe obiecția ridicată de fosta șefă a DIICOT, Alina Bica dar și de alți inculpați ar avea consecinţe directe asupra a peste 800 de dosare aflate în lucru, arată DNA.
Articolul contestat din Codul Penal prevede că abuzul in serviciu este fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi astfel a vatamat drepturile sau interesele legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice. Pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică’. Dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, pedeapsa se majorează cu o treime.
