Direcția Națională Anticorupție își prezintă joi bilanțul de activitate pe 2016.
La ședință a ajuns și președintele Klaus Iohannis.
Mai sunt prezenți ministrul interimar al Justiţiei, Ana Birchall, procurorul general, Augustin Lazăr, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Mariana Ghena şi preşedintele instanţei supreme, Cristina Tarcea.
Raportul anual de activitate al Direcţiei Naţionale Anticorupţie pe anul 2016 va fi prezentat de procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi.
Laura Codruța Kovesi
Am avut cel mai important aliat: cetățenii României. Sunt mii și mii de oameni care vor o societate clădită pe corectitudine și respect.
Pentru a avea o Românie mai puțin coruptă toți din această sală trebuie să ne dorim același lucru: să combatem corupția, dar acest lucru nu e suficient.
Eforturile sistemului de justiție trebuie susținute de cadru legislativ și instituțional.
Am văzut cu toții cât de mult contează stabilitatea
2016 A fost un an dificil, caracterizat prin atacuri la adresa DNA. Datele arată o creștere a activității.
Peste 1200 de inculpați trimiși în judecată.
Mai mult de un sfert dintre inculpații trimiși în judecată în 2016 au comis infracțiuni de abuz în serviciu. Prejudiciile pentru abuz în serviciu sunt de peste 260 milioane euro.
Există o largă dezbatere despre abuzul în serviciu. CCR nu dezincriminat abuzul în serviciu așa cum se creditează această idee.
Există vulnerabilități majore ale sistemului de achiziții publice. Atribuirea contractelor, condiționată de atribuirea unor sume de bani. Se achiziționează frecvent produse inutile sau aparatură care nu poate fi utilizată.
Nu sunt simple greșeli, ci abuzuri care maschează o mită.
Câteva exemple din dosarele DNA și societatea trebuie să decidă dacă astfel de fapte prezintă un pericol sau nu. Procurorii au avut dosare cu prețuri subevaluate de până la 800%.
Poate cineva greși un pret cu 800%?
Sunt situații în care unele spitale încheie contracte doar cu unele firme.
Corupția din sănătate nu înseamnă doar sumele de bani de pacienți medicilor. Anul 2016 a adus importante investigații privind achiziții de medicamente, de aparatură medicală.
Dorim ca fapte ce pun în pericol sănătatea publică să fie sancționate doar ca erori administrative?
Noi doar ne dorim să fim consultați în mod real. Nu credem că sunt necesare modificări legislative care pot afecta eficiența luptei anticorupție.
Nu credem că sunt necesare dezincriminarea unor infracțiuni care crează pagube de milioane de euro anual.
Au fost luate măsuri asiguratorii de peste 667 de milioane de euro. De multe ori în cauzele noastre sunt implicate persoane ce obțin profituri uriașe care le transferă în alte țări.
Am sechestrat două proprietăți în Franța de peste 3,5 milioane de euro. Am blocat conturi în Cipru, Elveția și Germania.
Închei cu un mesaj pentru colegii din DNA: A fost un an cu multe provocări, în care am fost atacați constant, dar noi ne-am continuat activitatea. Ne pasă de țara în care trăim, ne pasă de România. Să continuăm acest drum și să nu uităm că noi suntem DNA. Legea este mai ăputernică în România, ceea ce face ca România să fie mai puternică.
Mai multe detalii AICI
Klaus Iohannis
Încep prin a vă felicita pentru bilanțul prezentat. Au trecut aproape 15 ani de când a fost constituit PNA, precursorul DNA iar România a demonstrat că a reușit să dezvolte capacitatea de luptă împotriva corupției.
Succesul luptei anticorupție, apreciat la nivel internațional. Țara noastră a exportat acest model în regiune.
Mentalitățile s-au schimbat. Am avut dovada acestui fapt recent când am văzut că cetățenii anului 2017 nu mai tolerează minciuna, corupția. Aceștia oameni au așteptări ca viața publică să aibă în centrul ei respectarea legii și integritatea.
Principiile abstracte și valorile care stau la baza statului de drept au devenit preocupări pentru cetățeni. Când au fost puse în pericol, au existat reacții fără precedent.
Încercările executivului de a modifica legislațiua penală au fost amendate în raportul MCV de anul acesta. Ar atrage reevaluarea progreselor înregistrate de România în acest domeniu.
Măsuri legislative care slăbesc domeniul de aplicare a infracțiunilor anticorupție, ingerința politicului, campaniile media la adresa unor magistrați sunt doar câțiva dintre factorii care pot afecta radical traseul pe care s-a înscris România.
OUG 13, nefericita ordonanță, a fost abrogată. Măsurile amenințătoare au fost retrase și sabia lui Damocles a fost pentru moment îndepărtată.
Legislație deficitară care generează probleme de interpretare. Ea trebuie amendată, dar legi de modificare a codurilor penale sau grațieri au nevoie de dezbateri în spațiul public.
Sunt aspecte de neignorat în România anului 2017.
E nevoie de o consultare reală a sistemului judiciar.
Datele din raportul de activitate arată că lupta DNA împotriva corupției duce la bunăstare socială. Acest lucru se va reflecta în primul rând în buzunarele cetățenilor.
Un aspect important rămâne cel al recuperării prejudiciilor. Lupta anticourpție e necesară și trebuie continuată, dar nu va fi suficientă pentru a combate definitiv acest flagel fără componența de prevenire.
Mai multe detalii AICI
