Digitalizarea în școli, dar mai ales în mediul rural, a fost tema emisiunii „Academia Europa FM”, dezbătută de Marcel Bartic alături de directorul școlii din Curcani – Călărași – Vifor Dorobanțu și de Teodora Simion, directoarea școlii din Ciugud – Alba. De unde a început procesul de digitalizare în cele două școli, cum au implementat tehnologia și care a fost impactul tehnologiei la clasă?
Cum a început procesul de digitalizare în școlile din Ciugud și Curcani?
Teodora Simion, directoarea școlii din Ciugud – Alba: „Povestea noastră este mai veche, destul de cunoscută: eram în plin proces de reabilitare a clădirii școlii și într-un consiliu profesoral din mai 2019 domnul primar și un reprezentant de la primărie au venit să ne prezinte ideea Smart School Ciugud. Mie mi se părea ceva deosebit, frumos. Ce urma să se întâmple în următorii cinci ani, așa îmi imaginam eu la vremea aceea ca în următorii cinci ani tot ceea ce ni se prezenta în acel proiect se va realiza la noi în școală. Doar că s-a întâmplat nu chiar peste noapte, ci peste vară. Noi vorbeam în mai 2019, iar în septembrie 2019 am început școala în vechea clădire reabilitată și încet, încet, cu pași mărunți am început această schimbare în predare prin folosirea tehnologiei. Dar nu toate odată, ci pe rând”.
Vifor Dorobanțu, directorul școlii din Curcani, Călărași: „Ca orice școală din România normală la cap, ne-am gândit noi, am început lucrurile în timpul pandemiei – în anii 2020. Și am pornit noi pe un drum sperăm fără întoarcere. […] Faptul că profesorii sunt sau nu sunt nativ digitali… aici avem de-a face cu copii nativ digitali și sper ca acești copii să-i tragă pe profesori în zona asta digitală. Am început să ajutăm profesorii să nu se sperie de acele platforme digitale – și asta a durat maxim o lună – și de acolo lucrurile au decurs normal. am luat această pandemie ca pe o oportunitate și în continuare nu ratăm nicio oportunitate ca să aducem noul în educație. Nu neapărat dispozitive, ci noul în educație – care înseamnă și alte metode de predare, nu numai dispozitive”.
Cum a fost implementată tehnologia în procesul de digitalizare din școlile din Ciugud și Curcani?
Teodora Simion, directoarea școlii din Ciugud – Alba: „Noi am început în 2019, înainte de pandemie și le-am luat pas cu pas. Mai întâi am învățat să folosim un vizualizator ELMO, pe urmă am învățat să folosim tablele inteligente, pe urmă au venit Chrome Book-urile și primele noastre conturi pe o platformă. Am învățat să folosim platforma, să ne conectăm. Deci totul s-a întâmplat pas cu pas. Iar noi am fost un caz fericit în momentul în care pandemia ne-a adus în martie 2020 la intrarea în case, noi eram pregătiți: aveam conturile pe platformă; aveam deja, profesorii, două cursuri la activ în utilizarea platformei. Eram cât de cât în temă. Și apoi lucrurile au continuat, pentru că a fi profesor înseamnă să nu te oprești din învățat pentru că ești un model pentru copii și trebuie să promovezi învățarea. Și noi asta am continuat să facem: să învățăm, să încercăm să ne perfecționăm și să continuăm să folosim ceea ce avem în școală”.
Vifor Dorobanțu, directorul școlii din Curcani, Călărași: „Noi, în 2019, neavând habar de ce o să urmeze în 2020, fiecare clasă am dotat-o cu un mini-calculator și un televizor conectate la internet – aveam internet în toată școala. În primul an am fost singura școală din județ care foloseam catalogul electronic, exclusiv – am renunțat la catalogul scris. Deci, avem catalogul electronic. Avem platformă de învățare pe care o folosim pentru a ușura munca și a profesorilor, dar și a elevilor – mă refer la elevi, le putem cere și ei sunt mai mult decât de acord să ne dea temele pe platforma respectivă, în format digital. Printr-un proiect PNRAS pe care l-am câștigat avem Chrome Book-uri, laptopuri, table inteligente – din punctul acesta de vedere, elevul se simte într-un mediu prietenos. […]
Pe lângă faptul că acest catalof electronic ține o legătură nemijlocită între ceea ce se întâmplă la școală și o mare parte dintre părinți care nu sunt în comunitate – sunt plecați în străinătate la muncă sau în alte zone – este un factor extrem de important pentru ca acel elev care are probleme să știe familia ce se întâmplă cu el. Că dincolo de zona informării mai avem și parteneri în familie pe care îi folosim să reducem cumva decalajul de învățare pe care îl are eventualul elev – este un deziderat la care lucrăm, încă nu am îndeplinit 100% asta, dar încercăm în zona de comunicare la firul ierbii să avem un partener în părinte. Am achiziționat pentru profesori conturi de platforme în care găsim conținut digital de cea mai bună calitate – ei își pot downloada lecțiile de acolo, le pot modifica dacă nu li se potrivesc elevilor sau stilului lor de predare. Din perspectiva profesorului, la noi sperăm că digitalizarea nu este văzută ca o corvoadă – pentru că am fost alături de ei și suntem alături de ei”.
Care a fost impactul tehnologiei la clasă?
Teodora Simion, directoarea școlii din Ciugud – Alba: „Pentru noi, tehnologia deja este atât de la ordinea zilei încât nu mai sesizez multe schimbări, dar la început am sesizat niște schimbări deosebite: îl aveam pe Andrei, un elev din clasa a VIII-a care veșnic stătea în ultima bancă și nu voia să iasă la tablă și odată ce am avut în clasă tabla, am început să lucrăm cu Chrome Book-urile, a fost prima mea bucurie să-l văd pe Andrei cu mânca ridicată, dornic din proprie inițiativă să iasă la tablă. Și asta am sesizat la unii copii care era mai timizi. Mai întâi, pur și simplu voiau să scrie și ei cu acel pen la tablă și li se părea interesant și deosebit. Și antuziasmul când merg la clasă cu cheile de la încărcătorul de Chrome Book și le spune că lucrăm cu ele – e o bucurie generală. Când copiii lucrează cu entuziasm și cu bucurie se simte și deschiderea lor spre ceea ce vrei să le predai în acea zi e alta”.
Marcel Bartic: Au scăzut procentele abandonului școlar de când ați început să folosiți mai mult tehnologia în școală?
Teodora Simion, directoarea școlii din Ciugud – Alba: „Din fericire pentru noi, nu am avut astfel de cazuri și nu prea pot să fac o astfel de paralelă. Odată ce aduci tehnologia în sala de clasă nu înseamnă că și IQ-ul copiilor se schimbă peste noapte, ci este vorba despre implicarea lor și despre felul în care ei își doresc să folosească acele instrumente digitale și mai ales de deschiderea pe care o avem noi către ei. Eu sunt genul care i-am lăsat foarte mult să mă învețe și ei pe mine, pentru că așa cum spuneați mai devreme, ei sunt nativii digitali, nu noi”.
Vifor Dorobanțu, directorul școlii din Curcani, Călărași: „Atunci când am început pilotarea am pornit de la niște date extrem de exacte pe care le-am cules prin chestionare de la părinți, elevi, profesori. De atunci am început testarea standardizată pentru a vedea clar ceea ce înseamnă progres sau regres școlar. Și ceea ce înseamnă digitalizare la ora aceasta la Curcani se poate rezuma în cuvinte extrem de simple: ancorarea școlii într-un mediu în care elevul se simte în lumea lui. Noi trebuie să ne ducem pe pământul lui, nu el trebuie să vină pe pământul nostru. Faptul că încercăm să facem niște ore în care profesorul să nu mai fie acel profesor pe care îl avem noi în minte de acum 50 de ani, ci să fie un facilitator pentru învățare – clasa și învățarea nu se mai face doar între zidurile școlii. […]
Sursa de informare la ora aceasta este inepuizabilă, noi ca profesori ar trebui doar să facilităm acest parcurs, să-i direcționăm în zone sigure unde găsește informație de calitate și împreună să găsim soluții la niște probleme pe care ei le au. A veni în clasă, a arunca catalogul pe catedră să credem că numai noi deținem Teorema lui Thales și el nu o poate găsi în altă parte explciată și în alt fel mi se pare chestie desuetă și nu cred că ar mai trebui să întâlnim profesori de genul acesta”.
Urmărește aici întreaga emisiune „Academia Europa FM” cu Marcel Bartic, Teodora Simion și Vifor Dorobanțu
Sursa foto: Shutterstock
