„Soluțiile digitale vizează un segment de consum pe care măsurile clasice, să le numim așa, de eficiență energetică, nu-l ating.”
Casele devin inteligente prin diferite aplicații și ajung să ne cunoască comportamentul.
„Te vede când pleci de acasă, pentru că nu te mai simte, nu te mai sesizează în casă și oprește căldura.”
Prezentăm, în episodul de astăzi, și contorul smart. El este destinat să ne spună în ce momente ale zilei consumăm poate mai mult decât ne-am dori. Și vă prezentăm răspunsul dat de ChatGPT la întrebarea: cum arată casa viitorului?
„EU și Energia ”, un podcast Europa FM care ar putea să-ți reducă factura la curentul electric.
Bine ați revenit la „EU și Energia”, podcastul care are grijă de factura voastră. Suntem Cătălin Striblea, Denisa Diaconu, de la Energy Policy Group, și Mihai Bucureșteanu, redactor la Europa FM. Cunoașteți demersul nostru: de aproape un an vă prezentăm soluții ca să economisiți curent și să reduceți factura la energie. Și, pentru asta suntem ajutați de platforma Electripedia, de la Enel. Sunt două componente de bază în acest demers. Primul este cel legat de buzunarul fiecăruia dintre noi, iar al doilea este că putem spera la o țară mai curată și, eventual, la o lume mai bună pentru copiii noștri. Iar acesta este un episod special. Vorbim despre digitalizare completă. Pomenim în fiecare episod de soluții prin care să reducem factura la curent cu ajutorul unor aplicații și instrumente foarte deștepte – fie că este vorba de contoare smart, aplicații de telefon sau de Internet of Things (internetul lucrurilor – traducere din limba engleză) , adică toată aparatura electrocasnică legată la diverse servere de internet. Dar, de fapt, ne facem un deserviciu tuturor dacă gândim lucrurile așa, pe bucăți. Dați-ne voie să vă prezentăm un vis sau măcar un deziderat față de care nu suntem foarte departe. Denisa Diaconu:
– Clădirile viitorului nu vor mai fi acele elemente pasive, inactive, da, care consumă foarte multă energie, așa cum sunt ele astăzi. Se vor transforma într-un soi de microhuburi energetice. Și… probabil că în următoarele noastre episoade putem să discutăm mai mult despre ce înseamnă și despre cum arată aceste microhuburi energetice, care vor fi clădirile noastre. Într-o definiție foarte scurtă…ele produc, stochează și furnizează energie la cel mai înalt nivel de eficiență energetică.
Este însă posibil să locuim într-un imobil care să fie automatizat complet și independent, în plus…eficient energetic? Iar asta înseamnă, pentru mulți dintre voi,x casa viitorului.
„Pentru mine, casa viitorului este, în primul rând, o casă mediteraneană de pe o plajă din Spania, din care nu are cum să lipsească un frigider dotat cu inteligență artificială, care să îi permită să monitorizeze constant stocul de alimente, să facă comenzile pe internet în mod automat și să reînnoiască proviziile în timp util.”
„Pe partea de economie de căldură, de curent electric și toate aceste lucruri, dar și o legătură între toate aparatele electrocasnice pe care le am. Nu știu…să le pot controla din telefon, să-mi vină mult mai ușor când vreau să pornesc căldura sau să opresc…să fac acest lucru de la distanță.”
„O casă în care pot să-mi opresc centrala de la distanță. O casă căreia pot să-i verific consumul, indiferent că este vorba despre consumul de gaz sau consumul de energie electrică. Și, evident, înseamnă casa care consumă mai puțin, este mai eficientă din punct de vedere energetic. Deci o casă sustenabilă.”
„Casa viitorului ar trebui să fie eco-friendly (prietenoasă cu mediul – traducere din limba engleză), sustenabilă și complet automatizată. Să poți să ai totul oricând, pe telefoane.”
„În mod cert, casa viitorului va fi o casă independentă din punct de vedere energetic, deci va avea panouri solare, va avea sistem de gestionare a temperaturii, a luminilor, deci practic va fi independentă energetic. Mă gândesc că în curte ar putea avea instalat și un sistem de încărcare electric pentru mașină.”
Desigur, tehnologia este mereu cu un pas înainte. De ce? Vă spun imediat, după ce ascultați această înregistrare:
– Casa viitorului este un concept fascinant și plin de posibilități. În viziunea mea, casa viitorului ar putea fi o clădire inteligentă, complet integrată, cu tehnologie avansată și sustenabilă. Una dintre caracteristicile cheie ale casei viitorului ar putea fi automatizarea inteligentă. Prin intermediul senzorilor și al sistemelor de control avansate, casa ar putea înțelege și se adapta nevoilor și preferințelor locuitorilor.
Ce ați auzit mai devreme este numai o parte din părerea lui ChatGPT, celebrul robot conversațional cu inteligență artificială, despre casa viitorului. Iar vocea pe care ați ascultat-o îi aparține unui soft dezvoltat de Amazon, care citește orice text scris. Acesta este viitorul, prieteni! Ne întoarcem în prezent și lăsăm inteligența artificială să se dezvolte și mai mult pentru următorii ani. Acum vă propun să vedem cartierul în care locuim și pentru asta revin la Denisa Diaconu:
– Poți să ai niște rețele locale sau, mă rog, la nivel de cartier. Poți să coagulezi mai multe clădiri din proximitate și să ai în apropierea lor un mic parc fotovoltaic care să genereze energie pentru tot acest cartier de rețele. Rețele, așa cum le avem astăzi, o să avem în continuare nevoie de ele, dar o să le redefinim inclusiv pe acestea.
Dar până acolo să pornim conceputul. De fapt, la ce ne gândim când spunem digitalizare? Toată lumea știe – aparatură electronică de înaltă precizie, eventual conectată la internet. În mare parte, cam așa e. Dar, ce spune Denisa:
– La instrumente digitale, la servicii digitale, la tehnologii de tot felul. E o paletă largă de unde putem alege. Din fericire, tehnologia a avansat și multe dintre soluțiile acestea digitale sunt deja disponibile.
România este, de fapt, codașa digitalizării în Europa, din orice perspectivă te-ai uita – fie că este vorba despre funcționarea serviciilor de administrație, fie că este vorba despre eficiența energetică a companiilor, fie că este vorba despre accesarea fondurilor europene în domeniu. Peste tot suntem ultimii. O să revenim la asta. Cât despre locuințe individuale care ar beneficia de aceste tehnologii, aici cred că vorbim despre curiozități.
Așadar…să ne uităm mai cu atenție, căci primul pas pe care trebuie să-l facem este cel legat de date. Informația este putere, inclusiv putere financiară. Denisa Diaconu:
– Pe de o parte…avem colectare de date. E important să avem date colectate fie prin senzori, fie prin contoare, fie prin alte device-uri inteligente pentru ca, ulterior, să putem să le agregăm, acesta fiind al doilea element – agregarea datelor, analiza datelor – , ca noi să identificăm tipare de consum, niște algoritmi, să avem o simulare digitală a comportamentelor consumatorilor. Iar pe baza acestora să putem lua niște decizii mai informate cu privire la consumul și comportamentul nostru.
Iar datele ajunse la noi sau la companiile care ne sunt furnizoare ne pot ajuta să luăm decizii. Iată câteva exemple:
– Un mod în care putem face lucrul acesta e prin instalarea unor sisteme inteligente de iluminat – stingerea luminilor într-o încăpere în lipsa unei activități de mișcare în acel perimetru, detectată prin instalarea unor senzori. Bineînțeles, nu trebuie să fie întotdeauna vorba despre automatizare. Putem, pe baza datelor agregate, colectate, să transferăm luarea deciziei direct către utilizator. Se uită în aplicație consumatorul, vede datele cu privire la consumul și costurile aferente acestuia și decide să nu bage mașina de spălat rufe în intervalul respectiv – seara, de exemplu –, și să aștepte până a doua zi dimineața, când prețul la electricitate va fi mai redus, să spunem.
Bonus. Da, digitalizarea este un bonus, de fapt, acea valoare adăugată care face diferența în buzunarul tău.
– Prin acest proces de digitalizare avem oportunitatea de a obține mai multe economii de energie, deoarece soluțiile digitale vizează un segment de consum pe care măsurile clasice, să le numim așa, de eficiență energetică, nu îl ating. Prin renovare, prin schimbarea tâmplăriei, prin termoizolație eu nu ajung la acel segment de consum, cum ar fi tiparele de comportament cu privire la consumul de energie. Nu am nicio tehnologie, nicio măsură la îndemână să modific lucrurile astea altfel decât prin tehnologie.
Haideți să luăm toate aceste componente pe rând. Pornim de la intrare – de la ușă, de la poartă, de la contorul deștept pe care doar 15% dintre consumatorii din România îl au. Și vorbim despre acest contor electric cu Marius Dumitrache, din partea departamentului de IT din cadrul Enel.
– Ne ajută, pentru că putem să vedem chiar și singuri, aproape instantaneu, consumul nostru, putem să consultăm pe o perioadă de timp curba de sarcină, adică să vedem cam în fiecare zi cât am consumat, să vedem care a fost vârful consumului. Putem să vedem alte informații care ne ajută să ne stabilim cum am vrea să ne programăm consumul electrocasnicelor, astfel încât să nu avem acele spike-uri (creșteri – traducere din limba engleză), așa cum se numesc în termenii tehnici. Deci să ne liniarizăm consumul în casa noastră, în casa proprie.
Cum putem vedea un istoric de consum? Simplu, pe site-ul distribuitorului.
– Înregistrându-ne pe site-ul distribuitorului de energie putem să apelăm contorul nostru, dacă acesta este integrat în sistemul de monitorizare, deci este legat la un concentrator care comunică cu sistemul central, atunci putem să consultăm, să interogăm acel contor și să le transmită datele, cum spuneam, aproape în timp real sau să vedem un istoric. Iar pe istoric putem să vedem toate datele care ne interesează.
– Deci o să am un desfășurător cu tot ce am consumat, cât am consumat.
– Sigur. Ne arată și un vârf de consum, care a fost puterea cea mai mare pe care am consumat-o, când…Asta ne ajută, cum spuneam, să ne echilibrăm pe viitor. De exemplu, nu știu, dacă vedem că noaptea avem consumul foarte redus, iar ziua avem un spike, putem să ne programăm mașina de spălat vase sau mașina de spălat haine să funcționeze noapte, astfel încât să reducem ziua și să creștem un pic noaptea.
Mai târziu în acest episod, vom vorbi cu Marius Dumitrache despre Internet of Things. Până atunci, mă întorc la Denisa Diaconu. Am stabilit ce face contorul smart, hai să vedem pasul doi, iluminatul:
– E un sistem mai complex. Pe de o parte ai senzori, ai becurile LED, ai prize și întrerupătoare inteligente și, din nou, în funcție de cât de avansat este acest sistem inteligent de iluminat, el poate merge către o automatizare completă în care, făcându-i setările necesare, cumva sistemul ia decizii pentru tine, adică îți înțelege nevoile și tiparele și el știe să oprească deja luminile la ora 08:00, când tu ieși pe ușă și te îndrepți spre birou. La fel, dacă nu detectează mișcare într-o încăpere, poate stinge luminile fără ca tu să te deranjezi să apeși întrerupătorul.
Știu, veți spune majoritatea dintre voi…stăm în case vechi. Ce rost mai are să faci o astfel de investiție?
– Ca o remarcă generală, măsurile de eficiență energetică sunt mai ușor de implementat pentru o casă care e în proces de construire decât pentru o casă deja construită. Pentru că așa cum am mai discutat noi la întâlnirile noastre trecute, ține foarte mult și de proiectare. S-ar putea să reduci din necesarul de iluminat doar prin modul în care amplasezi o cameră – poți să o poziționezi înspre soare și să îi reduci foarte mult partea opacă și să nu mai fie nevoie de atât de multă lumină, cel puțin pe timpul zilei. Revenind specific acum la sistemele inteligente de iluminat și cum le instalezi într-o casă deja construită, nu ar trebui să fie atât de dificil. E un proces similar cu procesul de modernizare a sistemului de iluminat existent. Adică e o înlocuire a întrerupătoarelor, a instalației electrice care implică costuri, la fel cum implică și procesul de înlocuire a vechii instalații electrice.
Și, desigur, cel mai important, în opinia mea, este internetul lucrurilor – toate aplicațiile care leagă între ele aparatele electrocasnice ale casei. V-am promis mai devreme că o să vorbim mai pe larg despre asta. Marius Dumitrache are un întreg sistem inteligent acasă – iluminat smart, senzori la ferestre și chiar sistemul de siguranță. Controlează tot din telefon. Mai mult, apare și inteligența artificială. Aici, softul a învățat comportamentul familiei și știe, de exemplu, când să oprească centrala sau aparatul de aer condiționat. Dar îl las pe Marius să detalieze:
– Un ecosistem inteligent care încorporează mai multe module – și vorbim aici de la centrala pe gaz, vorbim la prize inteligente, becuri inteligente, un sistem de securitate, deci de efracție, dar care are și mai multe facilități, nu doar partea de protejare a locuinței. Vorbim de module de aer condiționat. Toate aceste module sunt integrate într-o singură aplicație, pe care o poți folosi pe telefon sau pe tabletă. Deci ai casa în buzunar în orice moment. Și, iarna, daca vrei să dai drumul la căldură cu jumătate de oră, aplicația știe să faca chestia asta, să-ți învețe comportamentul, te vede când pleci de acasă pentru că nu te mai simte, că nu te mai sesizează în casă și oprește căldura și-ți învață comportamentul, știe cam la ce oră te întorci acasă și știe să dea drumul cu puțin timp înainte la căldură, ca să găsești acasă o temperatură ambientală plăcută. Dar, în ideea că nu-ți uiți telefonul acasă, în momentul când conexiunea wireless a platformei te sesizează, atunci știe că ai ajuns acasă. Făcând chestia asta o dată, de două, de trei ori, el învață și știe…Ok… la 19:00 ajungi acasă și știe și îți dă drumul cu puțin înainte, astfel încât să ajungă la temperatura pe care tu ai setat-o. La fel și cu aerul condiționat.
Bineînțeles, vă întrebați acum despre costuri. Totul depinde de cât de smart ai tu casa în care locuiești:
– Dacă vrei…să le luăm pe rând, cred că așa ar fi cel mai simplu. Pachetul de tabletă costă undeva la 500-600 lei.
– Ce include?
– Tableta în sine, care este controler pentru toate. Odată cu tableta, pentru că nu poți să cumperi doar tableta, trebuie să cumperi și un modul – și eu am achiziționat modulul pentru centrala de căldură cu gaz și ăsta a fost undeva la 300- 400 lei. Și apoi vin toate celelalte componente pe care poți să le adaugi. O priză inteligentă este la aproape 200 lei. Un multisenzor, de care spuneam că detectează mișcare, detectează temperatură și umiditate… acesta este 250 lei. Senzorul de uși și geamuri – acesta este mai ieftin, este 100 lei. Senzorul pentru aerul condiționat este tot undeva la 200-250 lei. Deci cam așa.
Sigur, până acum am vorbit despre apartamente. Dar, adevăratele economii se fac în spațiile comerciale sau clădiri de birouri. Mă întorc la Denisa Diaconu:
– Fiind vorba de spații mai mari și, pe de altă parte, de resurse financiare mai mari, mai semnificative, poți gândi sisteme integrate de digitalizare a unui spațiu. Și aici poți include sistemul de iluminat, sistemul de climatizare, încălzirea și ventilarea spațiilor respective. Toate aceste sisteme tehnice pot fi automatizate și controlate prin intermediul unei aplicații sau unui instrument digital.
Știți că deseori vorbim aici despre cerințele Uniunii Europene. Este această digitalizare obligatorie?
– Cele mai ambițioase dintre ele sunt voluntare – pe partea asta de digitalizare și introducere a unor instrumente, soluții sau servicii digitale. Aici vorbim doar de recomandări, nu neapărat de impuneri. Dar se caută să se facă pași în direcția aceasta, pentru că retorica, la nivelul Uniunii Europene de exemplu, e că această tranziție energetică trebuie să meargă mână în mână cu tranziția digitală. Sunt „twin transitions” (tranziții care se desfășoară în paralel – traducere din limba engleză; cu referire la tranziția sustenabilă spre un viitor mai verde, cu ajutorul tehnologiei și digitalizării – n.red.), așa le numește Comisia Europeană la nivelul multor documente strategice.
Așadar, acasă nu, dar când te gândești la clădirile noi, iată ce se întâmplă:
– De exemplu, pentru sectorul construcțiilor, e un fapt general valabil acela că decarbonizarea mediului construit nu va fi completă, deplină, fără procesul de digitalizare. Nu vom putea avea clădiri fără emisii dacă nu integrăm și aceste elemente digitale în interiorul lor.
Și abia aici apare Uniunea Europeană cu dispoziții:
– Până acum, elementul acesta de digitalizare a fost tratat destul de individual, adică îl regăseai în majoritatea directivelor Uniunii Europene – în Renewable Energy Directive (directiva energiilor produse din surse regenerabile – traducere din limba engleză), în directiva privind eficiența energetică sau cea referitoare la performanța energetică a clădirilor. La sfârșitul anului 2022, Comisia Europeană, tocmai pentru că schimbase retorica și le vedea cuplate – tranziția energetică cu tranziția digitală –, a venit cu un plan de acțiune privind digitalizarea sistemului energetic. În care schimba un pic mai mult perspectiva și, de la abordarea aceasta fragmentată și individuală, trecea la una, s-o numim, nu știu, comprehensivă și integrată și se uita la cum noile tehnologii pot contribui la atingerea obiectivelor climatice.
Haideți să ne uităm un pic și la rețelele viitorului, din perspectiva lui Marius Dumitrache:
– E foarte important să încercăm să diminuăm, prin digitalizare, modul în care interacționează de exemplu furnizorul, clientul, să încercăm să-l facem mult mai interactiv și mult mai plăcut. Și atunci, cu cât mai puține informații să poți să construiești ceva pentru clientul tău. Și inteligența artificială ne ajută, pentru că, de exemplu, în momentul în care ai un scenariu pe care începi și îl construiești cu 1-2-3 clienți, atunci…prin inteligența artificială știi că e pentru orice client care ar veni și ți-ar cere respectivul produs sau serviciu, tu știi exact cum să-l faci, pentru că ai văzut care este comportamentul. Deci, cu siguranță, majoritatea furnizorilor – și aici vorbim de domeniul energiei, dar în tot ce înseamnă jucător în piața, atât că vorbim de furnizori, distribuitori, producător, chiar și transportatori –, trebuie să investească în ideea de digitalizare și în ideea de inteligență artificială. Vorbeam mai devreme de roboței care percep anumite informații și atunci lucrează și pot să dezvolte. E foarte important să facă chestia asta pentru că se reduce volumul de muncă manuală care încă se mai face în anumite procese.
Sigur, pentru toate astea e nevoie de bani. În urmă cu doi ani, peste 2.000 de români au depus dosare la stat într-un program care se numea „Casa eficientă energetic”. Dar programul a mers greu și foarte greu, numărul celor acceptați fiind de câteva sute. Din nou, Denisa Diaconu:
– Unde văd problema și provocarea e în a le face accesibile și cunoscute atât indivizilor, cât și companiilor.
– Astea sunt puse la dispoziție de bănci, de…sau sunt scheme europene?
– Sunt scheme europene, sunt programe naționale, sunt programe create de bănci care vor să încurajeze digitalizarea, fie în sectorul rezidențial, comercial, fie în industrie. Există o multitudine de opțiuni pe care diferite entități le au la dispoziție pentru a face ca acest proces de digitalizare să avanseze. Problema e în accesarea lor și cum ajuți această întreagă paletă de opțiuni de finanțare, de legislație, de regulamente, astfel încât oamenii să fie motivați să facă aceste demersuri.
În final însă, v-aș atrage atenția asupra unei probleme cât se poate de reale. Să nu eficientizăm, pe de o parte, dar să cheltuim energie în altă parte. Fiți atenți un pic la serverele lumii digitale:
– Cred că e important să menționăm efectul de recul. Sau „rebound effect”. Ce vreau să spun prin asta e că trebuie să avem grijă și să fim atenți la modul în care folosim aceste tehnologii de care ne ajutăm în procesul de digitalizare, deoarece există posibilitatea ca, incorect utilizate, ele, de fapt, să ne crească consumul de energie și nu să-l scadă, așa cum ar trebui. Parte din procesul de digitalizare îl reprezintă colectarea datelor, foarte multe date. Să agregi atâtea date din partea tuturor consumatorilor casnici la nivel național implică un mare consum de energie. Toate aceste date merg înspre niște centre de date, unde sunt procesate. Trebuie să avem mare grijă și să nu omitem să vedem care sunt modalitățile prin care putem să reducem consumul de energie și din acele centre de date.
De fapt, mesajul este unul singur: cu cât avansăm cu tehnologia noastră de tip cloud, în care ținem poze, filme, documente, consumăm curent pe care nu-l plătim și nu-l simțim, dar tot din resursele noastre vine. Așa că, din când în când, mai faceți curat și în telefon sau pe cloudul de computer, pentru o digitalizare mai sănătoasă.
Electripedia ți-a prezentat „EU și Energia”, pregătește-te azi pentru energia viitorului și află totul despre dreptul tău la energie. Umărește în întregime pe Europa FM podcast-ul „EU și Energia”, susținut de Electripedia, o platformă Enel.
