Dacă tot s-a terminat vacanța de vară, ne-am gândit că ar fi un bun moment să vă spunem că România este printre țările europene cu cele mai puține zile de școală pe an.
O arată un raport al Comisiei Europene citat de EduPedu, din care aflăm că în anul școlar 2021-2022, elevii din clasele 0-4 din România ar urma să meargă la școală 167 de zile, cu doar două mai multe decât copiii din Albania, aflați la coada clasamentului. La polul opus, în Italia și Danemarca, anul școlar are 200 de zile.
Ascultați un reportaj de Victor Marin.
– Vacanța aceasta mi s-a părut o vacanță de lungă durată. Am mers la bunicii mei de la Piatra Neamț.
– Vacanța aceasta mi s-a părut scurtă. Am văzut super mulți dinozauri. Unii cu păr. M-am mai plimbat prin Neptun.
– În această vacanță am mers într-o excursie cu cercetașii. Am mers într-un sat din Tulcea unde am experimentat foarte multe chestii. – Cum ți s-a părut vacanța? – Foarte lungă. Credeam că nu se mai termină niciodată.
– Am fost în vacanță cu bunicii. Și această vacanță mi s-a părut scurtă.
Lăsând la o parte percepția fiecărui copil sau părinte, vacanța școlară din România e printre cele mai lungi din Europa. Mai fericiți din acest punct de vedere sunt doar copiii din Letonia, Malta și Albania.Dar nu cu mult.
În Malta și Albania, anul școlar primar are 165 de zile, față de 167 cât are cel românesc. Ideea e că profesorii români, maltezi sau albanezi reușesc cu greu să parcurgă materia. Îl ascultăm pe Iulian Cristache, președintele Federației Asociațiilor de Părinți.
Iulian Cristache: – Am trimis un astfel de punct de vedere acum ceva timp, la Ministerul Educației. A plecat de la discuțiile legate de orele de meditații care produc un nivel de discriminare la nivelul sistemului preuniversitar pentru că nu toate familiile își permit aceste meditații
Reporter: – Și răspunsul care a fost?
Iulian Cristache: – Răspunsul a fost că programa noastră și conținuturile noastre nu diferă prea mult de ce se predă în Europa.
Reporter: – Dar cu un număr semnificativ mai mic de ore, așa că profesorul are mai puțin timp să predea sau să repete.
Iulian Cristache: – Exact!
Reporter: – Înțeleg că, deși timid, s-a pus problema prelungirii anului școlar. Cine nu ar fi de acord și de ce?
Iulian Cristache: – Nu cred că profesorii sau părinții și-ar dori. Pentru profesori, care cu mici excepții nu vin la școală pe timpul verii, ar fi o muncă în plus. La părinți, avem două categorii. Părinții de la țară vor ore suplimentare pentru copiii lor. Cei din mediul urban, care își mai permit meditații sau pot să îi ajute ei înșiși pe copii să își facă temele, spun că e bine așa cum e acum.
Reporter: – Și ar mai fi o diferență. Cu riscul să fiu subiectiv, părinții de la oraș, în principiu, își mai permit să își ducă copiii în vacanță. La țară, e mai greu…
Iulian Cristache: – Aveți perfectă dreptate.
Ca termen de comparație, elevii de ciclu primar din Italia sau Danemarca merg la școală câte 200 de zile pe an. Și spune Ministerul Educației de la noi, cu o programă similară cu cea românească. Dar profesorii de la noi trebuie să o parcurgă în 167 de zile. Calendaristic vorbind, asta înseamnă o diferență de vreo o lună și jumătate. Deși ceva timp în plus ar fi binevenit, mai contează și felul în care e gestionat. Îl ascultăm pe Marian Staș, expert în educație.
Marian Staș: – “Work smarter, not harder!”. Nu m-aș uita la cât durează ceva, ci la cât de eficient este acel ceva. Un studiu serios al Băncii Mondiale de acum câțiva ani spunea că randamentul sistemului public de învățământ românesc este de 60 la sută. Cu alte cuvinte, 12 ani de școală sunt echivalenți cu 8 ani făcuți pe bune. Sigur că și durata anului școlar are relevanța sa, dar eu m-aș uita mai întâi la randamentul utilizării acestor zile de școală.
Reporter: – E așa cum spuneți, dar o lună și jumătate nu ar ajuta ca materia să nu fie atât de condensată?
Marian Staș: – 30 de zile în plus contează enorm. Dar cu condiția să fie folosite în mod eficient.
Un an școlar mai lung ar putea fi util, dar nu înseamnă neapărat că elevii vor învăța mai bine. Ca termen de comparație, salariile profesorilor sau medicilor au crescut și e foarte bine că s-a întâmplat așa. Dar e discutabil dacă a crescut și calitatea actului educațional sau medical. La final, vă mai spunem că anual, elevii din 11 state europene vin la școală cu cel puțin o lună mai mult decât elevii români. Raportat la tot ciclul preuniversitar de 12 ani, aceștia petrec în școală cu cel puțin an mai mult decât elevii români.
