Faptul că nu prea se face școală în on-line s-ar putea să fie cea mai mică problemă. Dacă săptămâna trecută vă spuneam că fizioterapeuții nu au tratat niciodată atâția copii (din cauza poziției în care aceștia stau în fața calculatorului), astăzi vorbim despre efectele pe care școala on-line le are asupra psihicului.
Și, ați ghicit, nici psihologii nu au întâlnit vreodată atâtea cazuri de depresie sau anxietate la copii. Chiar dacă strict pentru România nu există studii în acest sens, părinții sau medicii consideră că tot mai mulți copii au devenit supraponderali de la începutul pandemiei.
De vină ar fi lipsa mișcării, dar și ceva ce psihologii numesc „foame emoțională”. Care se astâmpără mai ales cu dulciuri.
Ascultați un reportaj de Victor Marin.
– Partea bună cu școala on-line era că începea mai târziu. Învățătoarea avea posibilitatea să își facă propriul program și nu îi mai chema de la 8. Intrau on-line de la 9. Lucru care pentru ea a fost mulțumitor.
Practic, fiica Marianei Zaharia făcea din pat până în… sala de clasă… câțiva pași. Dar ora de somn în plus nu a compensat celelalte neajunsuri ale școlii on-line.
– Nu s-a văzut din prima, dar puțin câte puțin, a devenit apatică. Mai nervoasă și mai palidă la față, fără să aibă vreo suferință fizică. Diferența s-a văzut când a reînceput școala fizic, anul acesta. E mai veselă, petrece mai mult timp afară. Cred că asta i-a lipsit cel mai mult. Interacțiunea cu colegii. Chiar și cu cei care nu îi plac neapărat.
Dacă aveți copii, mai ales în clasele primare, s-ar putea ca acest fel de situații să vă fie mai familiare decât ați vrea. Cam la fel a pățit și Bianca Moruș cu fiica ei.
– Când aude de școală on-line, copilul meu se suie pe pereți. S-a închis în ea, era nervoasă, nu mai avea chef de nimic din ce îi plăcea. Când s-a terminat lock-down-ul, am încurajat-o să facă sport. Dar îți recunosc că am apelat și la un terapeut. Eu am noroc, fiica mea vorbește mult, dar mi-am dat seama că sunt și lucruri pe care nu le spune.
– Și ce a reieșit din discuția cu terapeutul?
– Că e extrem de multă furie acolo. Nu mai putea să facă nimic din ce făcea ea cu plăcere, plus statul în casă cu noi, zi de zi. Și eu eram destul nervoasă, ce e drept și nu o ajutam de fiecare dată. Și mocnea furia în ea.
Printre terapeuții care, în ultimul an, au lucrat cu mai mulți copii ca niciodată, se numără și Roxana Maier. Este specialist în psihologie educațională și crede că pe termen lung, școala on-line nu are cum să fie benefică. Mai ales pentru copiii din clasele primare.
– Cu cât au fost mai mici, cu atât au putut să treacă mai greu. Când mai cresc și devin adolescenți, încep să înțeleagă lucruri. Când sunt mici și gândesc în alb-negru, bine-rău, au reușit cu greu să înțeleagă cum să trecem peste acest rău. Nu avem răspunsuri și asta i-a făcut anxioși, triști, supărați.
– Dar ce efect poate avea școala on-line dacă ar dura foarte mult? Cum ar putea să devină un copil aflat în această situație?
–S-ar putea să nu îi placă prea mult contactul social. S-ar putea să nu mai vrea să revină la școală. S-ar putea să nu vrea să se revadă cu toată clasa. Școala on-line a depins mult de cum a știut profesorul să facă ora frumoasă.
– Dar profesorii au apelat la psiholog?
– O parte, da. Cu cât aveau mai mulți ani de învățământ, cu atât le-a fost mai greu să se adapteze.
Și acum, sincer, copilul dumneavoastră a luat ceva kilograme în timpul școlii on-line? Dacă da, nu ar fi nici pe departe singurul. Pur și simplu, copiii au făcut mai puțină mișcare în ultimul an și spun diverse studii, mai ales dulciurile astâmpără un fel de “foame emoțională”. O știu și mamele cu care am vorbit.
– Și eu am observat că ea și-a schimbat mesele. Era un copil pe care îl rugai să mănânce. Acum nu mănâncă în exces, dar oricum, cere mult mai des mâncare decât o făcea înainte. Când era în on line, avea la îndemână fructe, alune, gustări, sau covrigei.
– Și la fiica mea am văzut astă, fără vreo urmă de îndoială. Noroc că face sport și a compensat. Dar îți spun sincer, eram îngrozită la un moment dat. Aproape oră de oră, venea în bucătărie să caute ceva de ronțăit.
E foarte probabil ca în perioada următoare, un număr semnificativ de elevi să treacă din nou la învățământul on-line. Nu o să fie ușor, din niciun punct de vedere. Dar comunicarea dintre părinte și copil poate compensa multe neajunsuri, crede psihologul Roxana Maier.
– Părinții pot să-și sprijine emoțional copiii. Să asculte nevoile copilului. Doar așa pot să găsească părinții răspunsuri. Dacă înțeleg prin ce trece copilul meu, pot să îi fiu sprijin. Dacă nu îl înțeleg și nu îl ascult, nu pot să-l ajut.
