Pe 21 ianuarie se împlinesc 81 de ani de la pogromul din București. În timpul rebeliunii legionare, aceștia au executat peste 100 de evrei prin împușcare din pădurea Jilava sau abatorul București. Au fost incendiate și distruse mai multe sinagogi, iar peste 1200 de magazine au fost devastate și prădate.
În iunie, același an, autoritățile române, cu aprobarea guvernului condus de mareșalul Antonescu au inițiat pogromul de la Iași și operațiune de ”curățare” a Moldovei de evrei. Peste 13.000 au fost omorâți. În total, numărul celor uciși și deportați a trecut de 300.000 de oameni.
Statul român a votat în toamna trecută o lege de introducere ca materie școlară a Istoriei Evreilor și Holocaustului.
Inițiativa a fost sprijinită de întreaga clasă politică, mai puțin AUR. Aceasta a numit ideea drept experiment ideologic și spune că ea duce la subminarea calității învățământului. AUR susține că nu există cazuri serioase de antisemitism în România.
Cum credeți că trebuie făcute aceste ore: materie separată sau, separat, într-o oră de sine stătătoare? De ce credeți că România are dificultăți în a recunoaște participarea la Holocaust?
Cătălin Striblea a stat de vorbă cu Silviu Vexler, deputat, președintele Federației Comunităților Evreiești.
