În ultima perioadă, Ministerul Sănătății a început să trimită liste ceva mai detaliate cu incidența cazurilor de covid în diferite orașe ale țării. Statistic, printre cele mai mari incidențe se înregistrează în orașe precum Ștei, Ocnele Mari sau Vașcău. Da, ați auzit bine, toate acestea sunt orașe și în Vașcău, de pildă, incidența este de 6,7 la mie. De fapt, sunt 15 cazuri la o populație de aproape 2.300 de locuitori.
În cele ce urmează, nu o să vorbim despre Covid, ci despre administrația locală. Conform datelor de la ultimul recensământ, existau 29 de orașe cu mai puțin de 5.000 de locuitori. Tot atunci, România avea 41 de comune cu peste 10 mii de locuitori. Desigur, numărul mic al locuitorilor dintr-un oraș nu e o problemă în sine. Problema o reprezintă ineficiența administrației și faptul mai toate localitățile respective sunt orașe doar cu numele, fără a avea și locuri de muncă, utilități sau spitale.
Asculați un reportaj de Victor Marin.
Dacă nu locuiți prin Nordul Moldovei, sunt șanse mici să fi auzit de localitatea Bucecea. La ultimul recensământ, avea 4.200 de locuitori. Atunci, ca și acum, era oraș. Nu comună. Îl ascultăm pe primarul Angel Gheorghiu.
Angel Gheorghiu: – A devenit oraș în 2004, când a fost cumva o obligație pentru mai multe comune mai măricele să devină orașe.
Reporter: – Înțeleg că fabrica de zahăr, cândva celebră, s-a închis. Locuri de muncă…
Angel Gheorghiu: – Unii au plecat afară, alții lucrează în agricultură. Moldova fiind o zonă mai degrabă agricolă.
Reporter: – Din 2004, când comuna a Bucecea a devenit orașul Bucecea, ce s-a schimbat? Cum a ajutat transformarea în oraș?
Angel Gheorghiu: – Nu a ajutat cu nimic. Din contră. Au crescut taxele și impozitele, inclusiv taxa la salubritate. Iar dacă ar fi să îl schimbăm iar în comună, procedurile sunt extrem de complicate. Mai sunt orașe care au încercat să revină la comune și nu au reușit pentru că trebuie să fie prezența la vot peste 50 la sută…
Reporter: – Deci, e nevoie de un referendum?
Angel Gheorghiu: – Da. Și dintre cei care au încercat, nimeni nu a reușit.
Cu cei 4.200 de locuitori pe care îi avea acum un deceniu, Bucecea nu era nici pe departe cel mai mic oraș al României. Am identificat 18 orașe încă și mai mici. Printre ele, amintim orașele Solca, Berești sau Vașcău. Unele au devenit orașe în timpul comunismului, tot de dragul progresului care se vedea mai mult pe hârtie. Îl ascultăm pe Sorin Ioniță, președinte Expert Forum.
Sorin Ioniță: – Sunt comune care bat spre 10.000 de locuitori și orașe care au 3.000 sau 4.000 de locuitori. E o problemă care nu s-a discutat foarte des, și anume „ce faci cu localitățile care nu mai sunt viabile?”. Ai chiar avantaje dacă ești comună în Uniunea Europeană. Fondurile Europene vin oricum, dar vin mai ușor la comune, pentru că te califici la Fondul European pentru Dezvoltare Rurală. Dacă te-ai declarat oraș, ai picat din schema asta de finanțare, care e cea mai bine dezvoltată.
Comuna Ciugud este un caz unic în România. Are vreo 3.500 de locuitori și primăria a luat fonduri europene pentru a reabilita sau construi școli, canalizări, drumuri sau cabinete medicale. De fapt, pentru absolut orice. Fără probleme, Ciugud ar putea să fie declarat oraș. Îl ascultăm pe Dan Lungu, purtătorul de cuvânt al Primăriei.
Dan Lungu: – Cred că ne-am califica foarte ușor că să devenim oraș. Ca nivel de trai, faptul că avem 40 de companii în comună și 1.000 de locuri de muncă, dar vă spun sigur că noi vrem să rămânem o comună. Așa, putem să interzicem construirea de blocuri între case, de exemplu. Dar în afară de asta, pe lângă facilitățile oferite de noi investitorilor, aceștia au fost atrași și de nivelul mai mic al impozitelor.
România are 320 de orașe. În 2016, mai mult de o treime aveau sub 10 mii de locuitori. Nu ar fi o problemă în sine, doar că din taxele și impozitele colectate, o bună parte dintre primării nu reușesc nici măcar să își plătească angajații. Cu atât mai puțin să asfalteze un drum. Totuși, sunt ținute artificial în viață cu banii pe care îi primesc prin bunăvoința autorităților centrale. În schimbul lor, primarii trebuie să fie obedienți, crede Sorin Ioniță.
Reporter: – Pe de altă parte, există și comune cu populație foarte mică. Tot în 2016, erau 94 de comune cu mai puțin de 1.000 de locuitori. Dintre ele, 5 aveau chiar sub 300. De ce nu sunt comasate cu alte comune? Nu ar fi mai simplu?
Sorin Ioniță: – Nu se justifică să mai fie localități atât de mici. Nu ai resurse, nu prea poți să faci nimic.
Reporter: – Cu riscul să fiu subiectiv, dar aceste 94 comune mici înseamnă totuși 94 de primari. 94 de viceprimari. Mulți consilieri…
Sorin Ioniță: – Așa e. Sigur că și ei se opun, pentru că orice comasare ar presupune și dispariția acestor posturi. Localitățile astea mici au totuși valoare politică. Sunt construite să fie vulnerabile influențelor de venite de sus și sunt utile pentru partide.
Sursa foto: Primăria Bucecea
