Tot mai mulți români și turiști străini ajung cu trenul la Aeroportul Otopeni. Asta în condițiile în care în primele luni, trenurile care plecau din Gara de Nord din București circulau mai mult goale. E drept, între timp, restricțiile legate de pandemie au fost ridicate rând pe rând și în iunie 2021, pe Aeroportul Otopeni au ajuns cam 30 de mii de pasageri pe zi. Mult peste cei 5 mii înregistrați într-o zi oarecare din ianuarie.
Revenind însă la traficul feroviar, sunt semne că ruta dintre Gara de Nord și Aeroportul Otopeni devine, puțin câte puțin, profitabilă.
Vânzările de bilete și abonamente ale singurului operator privat care a mai rămas pe această rută au crescut de peste 3 ori de la începutul anului.
Cum o duc însă cei de la C.F.R. Călători? Ei bine, și noi am fi vrut să aflăm, dar în mod cert, și operatorul de stat vinde mai multe bilete.
– Sărut mână, doamnă. La următorul tren către Aeroport. – La 13:50. – Cât costă? – 5 lei. – Nu știu de ce am reținut 4. – Sau 4 lei fără loc, dacă doriți. –Dar așa de multe s-au vândut de au ajuns să fie și fără loc? – E opțională rezervarea. – Ah…
București, Gara de Nord. Așa cum ați auzit, doar ce mi-am luat bilet până la Aeroportul Otopeni. Am mai făcut asta acum 6 luni și ceva. Pe atunci, în tot trenul nu am fost mai mult de 5 oameni, cu tot cu naș. Sigur, nici nu ar fi avut cum să fie altfel, din cauza Pandemiei. Acum, e mai bine din punctul acesta de vedere. Cel puțin în România. Hai să vedem ce s-a mai schimbat pe trenurile care fac legătura între Gara de Nord și Aeroportul Otopeni.
Trenul a venit la timp și din el au coborât vreo 50 de oameni. Așadar, jumătate din capacitate. Cam la fel de mulți le-au luat locul în cele două vagoane și înainte de a pleca din nou spre Aeroport, am văzut cum se curăța toaleta trenului. De altfel, sunt puține garnituri C.F.R. mai curate sau mai noi ca cele care ajung la Aeroportul Otopeni. Lucru apreciat de călători.
– E prima oară când mergeți cu acest tren? – Nu. Am mai fost chiar acum două zile. Merge foarte bine, te lasă chiar în buza Aeroportului. E minunat. Înainte luam un taxi, dar costa mult și nici nu eram sigur că ajung la timp. Imaginați-vă că acum, la 30 de grade, stai in trafic… – Aici e curat, e răcoare. – Da. E în regulă.
– Cum vi se pare? Cât de mult vă ajută? – Foarte mult. Familia mea nu are mașină și ne era greu să ajungem la aeroport. 20 de minute, în condițiile astea destul de comode, nu mi se pare mult.
– Da… Cred că suntem vreo 50 de oameni, dar o să-l întreb și pe naș… Bună ziua! Uitați! Nu vă supărați, eu am mai venit în decembrie și eram vreo 3-4 oameni… – Eh, a mai auzit lumea de el, între timp. – Dar cum suntem 50 în tren? – Cred că da, dar au fost și mai mulți.
Față de momentul în care linia a fost inaugurată, au apărut două stații noi. La Patinoarul lui Ion Țiriac și la Mogoșoaia, localitate la câțiva kilometri de Capitală. O parte dintre locuitorii fac naveta până la București. Teoretic, ar putea renunța la mașina în favoarea trenului care vine la fiecare 40 de minute, și face vreo 10 până la Gara de Nord. Incomparabil mai rapid și mai ieftin decât mașina sau autobuzul. Dar și bucureștenii au motive să coboare la Mogoșoaia.
Intru repede pe Google Maps cât mai suntem aici și tastez „PA-LA-TUL MO-GO-ȘOAIA”. Și zice că sunt 1,5 kilometri de aici, din stație. Și aș face, pe jos, 19 minute. Până la parc, 5 minute. Bun! Deci dacă vrei să vizitezi Palatul Mogoșoaia sau Parcul Mogoșoaia, poți să vii cu trenul.
Pe final, am păstrat una românească. Dincolo de faptul că, în mod cert, mai mulți oameni merg cu trenul la Aeroport, am vrut să aflăm și niște date concrete. Așa că am întrebat la C.F.R. Călători câte bilete s-au vândut în ianuarie și iunie. Întrebarea s-a referit EXCLUSIV la trenurile C.F.R., nu și la cele private. Am aflat că…
Dat fiind mediul concurențial de pe această secție, unde operează (…) și alt operator de transport feroviar (…), datele despre evoluțiile de trafic nu au un caracter public (…), deoarece aduc atingere principiului concurenţei loiale şi pot influenţa managementul afacerii.
Dar trenuri private circulă cam peste tot. Și pe același principiu, C.F.R. Călători, companie de stat, nu ar avea voie să spună câte bilete a vândut. Și da, chiar prețul biletului de tren (la privat sau la C.F.R.) este subvenționat de stat.
Prin urmare, am apelat la A.R.F., Autoritatea pentru Reformă Feroviară. Așadar, altă instituție feroviară de stat, care, spre deosebire de C.F.R., consideră că numărul de bilete vândute este o informație cu caracter public.
De fapt, toate companiile feroviare, private sau de stat, își raportează vânzările de bilete la Autoritatea pentru Reformă Feroviară. Dar din motive greu de înțeles, când sunt publicate de către A.R.F., informațiile respective nu mai aduc atingere principiului concurenţei loiale şi nu influenţează managementul afacerii, așa cum se teme C.F.R. Călători.
Sursa: Autoritatea pentru Reformă Feroviară
Pe scurt, am aflat că operatorul privat Transferoviar Călători a vândut aproape 28 de mii de bilete și abonamente pe această rută, doar în ianuarie. În iunie, a sărit de 91 de mii de titluri de călătorie, semn că ruta devine profitabilă. Am mai aflat că în ianuarie, C.F.R. Călători, a vândut peste 135 de mii de bilete și abonamente. Pentru iunie însă, compania de stat nu a raportat ce vânzări a avut. Dar nu e timpul pierdut…
