Blocul care a luat foc la sfârșitul săptămânii în Nordul Bucureștiului s-ar fi aprins din cauza unui lampion zburător. O spune primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, într-o postare pe Facebook. Lampionul ar fi aprins butoaiele cu smoală de pe acoperișul clădirii.
Din fericire, blocul era în construcție și implicit, nu era locuit. Prin urmare, nu au existat victime.
Incidentul redeschide discuția despre pericolul pe care îl reprezintă aceste lampioane de hârtie, care se înalță folosind o flacără deschisă, alimentată cu combustibil lichid. Numeroase organizații de mediu, din toată lumea, au cerut interzicerea lor în ultimii ani.
Chiar în situația în care nu provoacă un incendiu, lampioanele reprezintă o reală problemă pentru mediu și uneori, chiar și pentru traficul aerian. Victor Marin a stat de vorbă cu Florin Stoican, președintele Asociației Parcul Natural Văcărești.
Reporter: – Tu, personal, ai lansa un astfel de lampion?
Florin Stoica: – Nu. Niciodată. Ideea de a trimite o bucată de material undeva, care să aterizeze unde vrea ea, și cu o flacără pe ea… Din start, când am văzut primul lampion, m-am gândit că e făcut pentru vecinii cărora vrei să le dai foc la claie sau la fânar. În plus, e un deșeu care aterizează pe un câmp, să zicem, și rămâne acolo. Cu hârtie, metal, resturi de combustibil, plastic și din ce mai e făcut lampionul respectiv. Și asta doar ca să vezi luminițe zburând noaptea pe cer.
Florin Stoican este președintele Asociației Parcul Natural Văcărești. Se numără printre cei care consideră că lampioanele zburătoare trebuiau interzise de mult.
Florin Stoican: – Vorbeam la un moment dat cu niște oameni care lucrează în agricultură. Pe utilaje din alea mari, care ară zeci de mii de hectare. Acolo se vede impactul acestor lampioane. Dau cu tractorul peste o grămadă de resturi de la lampioane pe care le îngroapă arând ogorul. Știu situații în care au fost găsite în locuri izolate. În Deltă, în mijlocul stufărișului. Sau în mijlocul unor păduri montane. Și Antarctica sau în Groenlanda au ajuns, aduse de curenți. La fel și baloane cu heliu.
Pe lângă incendii, lampioanele zburătoare sunt un pericol și pentru traficul aerian, în special dacă sunt lansate în număr mare. În urmă cu 8 ani, cei de la BBC spuneau că există riscul ca un lampion să fie aspirat de motorul unui avion. Dar mai sunt și alte obiceiuri festive care dăunează mediului. De exemplu, lansarea de baloane cu heliu. Bine, nu heliul e problema. Ci plasticul din care sunt făcute.
Florin Stoican: – Se duc până plesnesc și cad undeva.
Reporter: – Ce se întâmplă când cad în apă baloanele respective?
Florin Stoican: – Ca orice plastic, poate interfera cu viața acvatică. Poate fi mâncat de animale, poate fi transformat în micro particule care ajung în organismul păsărilor, peștilor și altor vietăți.
Reporter: – Animalele nu pot face ocluzie? Sau nu se pot sufoca?
Florin Stoican: – Ba da. E netul plin de poze cu păsări disecate și pline de plastic.
Reporter: – Și când baloanele ajung pe sol, ce se întâmplă?
Florin Stoican: – Vorbim de plastic, material care se descompune greu. Chiar sute de ani. Sunt luate de vânt, rostologite, acoperite de pământ. Noi spunem că se descompun, dar practic, particulele de microplastic ajung în final în organismul nostru.
Reporter: – Și ar mai fi un obicei festiv, și anume acela cu artificii, petarde și alte asemenea.
Florin Stoican: – Ăsta are un efect dramatic asupra oricărei ființe care nu e umană. Sunt mulți iubitori de animale care spun că pisicile și câinii se ascund prin cotloane câteva zile după ce trece Revelionul. Îți dai seama cum e pentru fauna sălbatică? Dacă te duci la o cabană de la marginea pădurii și bubui ca la Verdun, pe o rază de câțiva kilometri nu mai are ce căuta vreun animal.
Reporter: – Dar în afară de zgomot, nu mai produc și ceva particule fine?
Florin Stoica: – Până la urmă, vorbim de o explozie. Generează gaze și microparticule care contribuie la poluarea aerului pe care îl respirăm. Toată lumea zice: “Eh… dacă dau și eu 3 petarde lângă casa mea…”. Dar dacă fiecare român dă 3 petarde, se adună.
Reporter: – Dar în mai multe orașe europene au fost interzise focurile de artificii, tocmai din acestor microparticule. La câteva zile după Anul Nou, s-a constatat că aerul era tocmai curat…
Florin Stoican: – Da. Ar putea fi înlocuite cu jocuri luminoase. Au și ele poluare luminoasă, dar e limitată în timp.
La final, să ne întoarcem de unde am plecat. Dintre cele prezentate în ultimele minute, lampioanele zburătoare sunt cel mai greu de controlat și pot produce adevărate tragedii. Momentan, nu există niciun fel de regulă privind când și unde pot fi lansate. Arată frumos pe cerul nopții, dar spune Florin Stoican, gândiți-vă bine înainte să le dați drumul.
Florin Stoican: – Nu trebuie să te gândești doar la plăcerea ta de a vedea o luminiță pe cer și la faptul că te întreci cu vecinul, să vezi a cui se ridică mai sus. Poți să te gândești și ce se întâmplă după ce cade. De exemplu, ți-e ți-ar conveni să îți aducă vântul câteva sute lampioane? Și să trebuiască să le strângi de pe ogor?
Reporter: – Asta dacă nu ia foc ogorul…
Florin Stoican: – Da, presupunând că nu îți dă foc la claie. Da.
Sursa foto: Pixabay.com
