O știre aparent ciudată a făcut înconjurul lumii: în insula grecească Mykonos, autoritățile au interzis muzica în baruri și restaurante, ca măsură anti-epidemică.
În plus, a fost interzisă și circulația pe timpul nopții, așa cum se întâmpla și în România în urmă cu câteva luni. Și cum rețelele de socializare s-au umplut de întrebări de genul “da’ cum, covidul se transmite mai bine pe ritmuri de sirtaki?”, colegul Victor Marin a căutat explicații. I le-a oferit medicul infecționist Emilian Imbri.
Hai să presupunem că sunteți într-un local în care muzica e dată tare. Ce veți face dacă nu vă înțelegeți cu cei din jur? În principiu, o să vorbiți mai tare decât de obicei, și dacă nu se poate altfel, veți striga. Așa că în aerul din local vor ajunge mai multe particule cu salivă decât de obicei.
Emilian Imbri: “Cu cât efortul de a vorbi este mai mare, te apropi de ce înseamnă un strănut sau o tuse mai serioasă. Și nemaipurtând nimeni mască, sigur că riscul de transmitere este mai mare.”
Emilian Imbri este medic infecționist și spune că oricât de ciudat ar suna, există legături între transmiterea Covid și muzica din localuri. E unul dintre motivele pentru care în insula grecească Mykonos, autoritățile au interzis muzică în baruri și restaurante. Și spune Emilian Imbri, măsura ar putea fi luată și în alte locuri în care vin mulți turiști.
Emilian Imbri: “Este firesc că interzicând difuzarea melodiilor, se lasă liniștea în restaurant. Oamenii se aud vorbind unii pe alții. Nu se mai zbenguie, nu mai dansează, nu se mai apropie unii de alții și cum s-ar spune, se sparge cheful. Și atunci, lumea se cam retrage în camera de hotel. Așadar, măsură are o logică pentru că se încearcă limitarea aglomerării sau, dacă vreți, a apropierii între persoane.”
Și mai spune Emilian Imbri, grecii nu sunt primii care au luat măsuri care, la prima vedere, nu par să aibă vreo legătură cu combaterea pandemiei. De exemplu, în iarna trecută, în mai multe orașe din Franța, inclusiv în Paris, nu puteai comanda acasă pizza, shaorma (sau orice fel de mâncare) pe timpul nopții.
Emilian Imbri: “Haideți să luăm situația actuală. Unde credeți că se mută tinerii din Mykonos? Unii pe plajă, alții în hoteluri unde își continua petrecerea. Dar în camera e și mai mare înghesuială. La Paris s-a constatat că pe timpul nopții se comandă cantități mari de mâncare, pentru un număr mare de persoane. Implicit, asta arată că aveau loc petreceri. Dar nu numai la Paris. Și în România au fost petreceri. Au fost prezentate pe diferite circuite media.”
Așa se justifică (fie și parțial) de ce într-o vreme, magazinele de la noi se închideau la ora 19 și oamenii trebuiau să fie în casă la ora 21. Pe scurt, era mai greu să te aprovizionezi pentru o eventuală petrecere. Și nu, virusul nu se transmite mai repede pe timpul nopții și o plimbare sub clar de lună nu ar fi dăunat sănătății.
Emilian Imbri: “Deci nu că te plimbi singur pe o stradă în jurul casei sau într-o zonă înverzită, și așa mai departe. Ci faptul că ai posibilitatea să participi la niște evenimente nelalocul lor în raport cu situația pandemică. Din cauza asta se introduce măsurile de prevenție.”
Și mai spune Emilian Imbri, aproape sigur, valul 4 va ajunge și în România. În timpul rămas, ar trebui vaccinați cât mai mulți români, dar e puțin probabil ca până pe 1 august, 5 milioane de români să primească cel puțin o doză de vaccin. Asta în condițiile în care, inițial, autoritățile își propuneau ca numărul respectiv să fie atins pe 1 iunie.
