Parlamentul are două camere. În următoarea legislatură, vor fi 465 de parlamentari: 331 deputați, 134 senatori.
Câte un deputat la 73.000 locuitori, câte un senator la câte 168.000 locuitori.
Circumscripție mai mare, mai mulți parlamentari. Circumscripție mai mică, mai puțin parlamentari.
Municipiul București:
• Deputați: 29
• Senatori: 13
• Total: 42 parlamentari
Județul Iași:
• Deputați: 12
• Senatori: 5
• Total: 17 parlamentari
Județul Prahova:
• Deputați: 11
• Senatori: 5
• Total: 16 parlamentari
Așadar, primele 3 circumscripții ca mărime dau 75 de parlamentari, adică 16% din Parlament.
Cele mai mici circumscripții dau câte 6 parlamentari – 4 deputați și 2 senatori. Covasna, Sălaj, Tulcea, Mehedinți, Ialomița.
5 circumscripții dau, în total, 30 de parlamentari – deci doar câți deputați dă numai Capitala.
USR, de pildă, estimează că va avea 40 de deputați – 8 din București, 32 din toate celelalte 42 de circumscripții.
Diaspora dă 6 parlamentari – 4 deputați, 2 senatori.
Adică diaspora dă 1,3% din totalul parlamentarilor, indiferent de câte voturi sunt exprimate în străinătate.
La prezidențiale e altfel, toată țara și diaspora sunt o singură mare secție de votare, și toate voturile se adună, de la fiecare candidat.
La prezidențiale au fost 9,4 milioane de voturi în total, dintre care 800.000 din diaspora. Adică Disapora a avut atunci 8,5% din voturi.
Ce se întâmplă cu voturile adunate de partidele și candidații care nu intră în parlament?
Sunt mai multe praguri: 5% național sau 20% regional (în 4 circumscripții electorale) sau pentru alianțe electorale câte 3% pentru fiecare membru, dar minimum 8%, și ceva foarte complicat, legat de coeficientul electoral al circumscripției respective, pentru independenți.
Voturile rămase se redistribuie. Partidul care ia, de exemplu, 30% din voturi, primește 30% din ce rămâne, cel care a luat 20% primește 20% din rest și tot așa. Pe baza acestor voturi redistribuite partidele respective mai primesc mandate de parlamentar, după niște formule destul de complicate.
Una peste alta, partidele sunt mai avantajate dacă câștigă în circumscripții mari – sau în multe circumscripții mici – și dacă se plasează pe primul loc – de unde primești mai mult din voturile exprimate pentru cei care n-au depășit pragul.
Ca atare – e important să ne uităm la procentajele generale, dar să vedem calculele finale, făcute de BEC, ca să aflăm distribuția mandatelor.
De ce important? Pentru că îți trebuie o majoritate în Parlament ca să învestești guvernul.
Ce se întâmplă dacă nu se formează această majoritate?
Constituția stabilește că acesta este începutul procedurii pentru declanșarea de alegeri anticipate – adică poporul e chemat să se pronunțe din nou, cu speranța că, astfel, se depășește impasul.
Puteți reasculta Deșteptarea din secțiunea podcast Europa FM, cu ajutorul aplicației gratuite pentru Android și IOS Europa FM sau direct în Spotify și iTunes.
Foto: Inquam/Simion Sebastian Tataru
