Bucureștiul are 98 de zone construite protejate. În traducere liberă, înseamnă că în aproape 60 la sută din suprafața Capitalei nu se pot modifica, construi sau dărâma clădiri după cum vrea fiecare.
Realitatea este însă cu totul alta, după cum putem vedea zilnic, privind înspre ororile arhitecturale și urbanistice care au răsărit în Capitala României.
Totuși, în ultimii ani, mai multe clădiri cu valoare istorică au fost salvate de cetățeni, care au reclamat tot felul de nereguli și s-au organizat ca să apere memoria orașului.
De câteva luni, bucureștenii preocupați de cum arată orașul lor au la dispoziție și platforma 112patrimoniu.ro. Plângerile completate pe platformă sunt redirecționate către autoritățile care ar trebui să intervină.
Deși vorbim (în mare) despre același lucru, respectiv salvarea unor clădiri valoroase, în funcție de situație, ar putea să intervină nu mai puțin de 8 instituții. Și pentru un cetățean oarecare, nu e simplu să o contacteze pe cea potrivită.
Ascultați un reportaj de Victor Marin.
București, Cartierul Primăverii. O parte dintre casele vechi de aproape 100 de ani au fost acoperite cu polistiren și pe fațade au fost trântite aparate de aer condiționat. Alte câteva case au crăpături și tencuiala căzută. Dar una peste alta, Primăverii e un caz fericit. În câteva minute, trebuie să vină câțiva membri ai Ordinului Arhitecților din București, cu care voi lua cartierul la pas.
Mai precis, arhitecții Iulia Stanciu și Emil Ivănescu. Pentru început, Iulia Stanciu mi-a arătat două case “gemene”, perete în perete. În teorie, trebuiau să arate la fel.
Iulia Stanciu: – Casa din stânga, păstrată în varianta originală. Cea din dreapta, și-a pierdut decorația. Și-a pierdut pridvorul. Nu mai are nici logia de sus.
Reporter: – Da, arată cu totul altfel, deși…
Iulia Stanciu: – Și e și termoizolată! I-au trântit niște polistiren. Au schimbat glafurile, coloanele din lemn au fost înlocuite cu o imitație de neo-clasic, care nu are legătură cu Bucureștiului. Au mai adăugat și un pridvor, care e un kitsch pur și simplu.
Reporter: – Nici gardul nu mai e gard. E perete de-a binelea. Dar eu ca cetățean, pe cine puteam să sesizez?
Iulia Stanciu: – Văzând că dispar elemente valoroase, se apelează în primul rând la Disciplina în Construcții. Numărul doi, pentru că vorbim de o zonă monument, Direcția pentru Cultură București și Institutul Național al Patrimoniului care are în gestiune lista monumentelor.
Și acum sincer, într-o astfel de situație, câți oameni ar fi știut să apeleze la Institutul Național al Patrimoniului? Cel mai adesea, bucureștenii apelează la Primărie și, dacă au ceva noroc, li se și răspunde la mail sau telefon.
Dar nu e mereu treaba Primăriei să intervină. Conform complicatelor și mereu schimbătoarelor legi românești, ar putea să ia măsuri și Inspectoratul de Stat în Construcții sau chiar Garda de Mediu.
Iulia Stanciu: – E foarte greu să ceri unui cetățean al orașului să știe exact toate astea. Probabil că pe Google găsește o adresă sau un telefon.
Reporter: – Nu mai sunt neapărat de actualitate. Am găsit și din 2005…
Iulia Stanciu: – Da. Clar nu e foarte simplu să faci sesizarea. De-asta am și făcut platforma 112patrimoniu. Deci nu mai stați să sunați la toate instituțiile de mai sus. Intrați pe 112patrimoniu, completați, puneți și câteva poze și ne ocupăm noi după.
Ce este 112patrimoniu.ro, mi-a explicat Emil Ivănescu, președintele Ordinului Arhitecților București.
Reporter: – Înțeleg eu că de fapt, completezi un formular.
Emil Ivănescu: – Da. Și în spatele lui se află cineva care preia informațiile.
Reporter: – În felul acesta, niște sesizări nu mai ajung la instituțiile nepotrivite și se câștigă timp, pentru toată lumea.
Emil Ivănescu: – Chiar instituții ne-au cerut să facem asta, pentru că nu au oameni. O platformă de genul acesta e utilă pentru a sesiza probleme de patrimoniu.
Iulia Stanciu: – Îmi cer scuze că intervin, dar mai e ceva. Oamenii nu prea știu ce să reclame. Platforma noastră îi și educă în sensul acesta. Adică, mulți ar spune „Uite ce gri și plină de iederă e casa din stânga. Cea din dreapta e albă și curată!”
Reporter: – Când de fapt, cea albă și curată e problema.
Iulia Stanciu: – Exact!
Oricât de ciudat ar suna, 60 la sută din suprafața Bucureștiului o reprezintă zonele de construire protejate. Sunt puține capitale europene care se pot lăuda cu un patrimoniu atât de bogat, dar protecția e mai mult pe hârtie, decât în realitate. Simpla identificare a clădirilor valoroase nu le protejează. Din acest motiv, bucureștenii trebuie să își apere orașul. Mai ales că acum, au și un instrument care îi scapă de birocrație: www.patrimoniu.ro .
