Depunerea cererilor de șomaj se face, de vineri, online

Documentele pentru obţinerea şomajului tehnic se vor depun, începând de vineri prin aplicaţia AICI GOV.

Ministerul Muncii promite procesarea mai rapidă a documentelor, o evidenţă mai bună a actelor transmise şi facilitarea accesului la formularelor ce trebuie completate.

Cererile vor fi editate în format inteligent pentru a ajuta angajatorii să calculeze indemnizaţia solicitată şi vor fi limitate erorile cu privire la datele firmei, numărul contului bancar sau CNP, adaugă Ministerul.

Prin aplicaţie vor fi transmise atât documentele pentru plăţile făcute prin Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), cât şi pentru cele care sunt gestionate de Ageţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS).

Guvernul plănuiește ca, după data de 15 mai, când va expira starea de urgență, să suporte o parte din costul cu salariile pentru companiile afectate de actuala criză.

“Intenţia noastră este să înlocuim măsura şomajului tehnic cu o măsură activă, care înseamnă suportarea de către stat a unei părţi din costul cu salariile [pentru, n.red] angajatorii care au fost afectaţi de pandemie, dacă se va impune, pentru anumite sectoare de activitate. Provocarea în acest moment este să facem o analiză cu privire la sectoarele care au suferit şi în ce măsură au suferit, unele radical, altele parţial.

Dacă se va impune, pentru cele unde activitatea se reia mai greu, sau unde perspectivele de reluare a activităţii sunt mai îndepărtate, atunci nu excludem posibilitatea prelungirii pentru acestea a şomajului tehnic, dar pe o durată foarte scurtă, pentru că intenţia noastră este să transformăm acest mecanism, care reprezintă o măsură pasivă, într-o măsură de sprijin activ, adică să ajutăm companiile şi angajaţii să-şi reia activitatea, etapă cu etapă, într-un calendar care să permită un sprijin mai consistent la început şi care să se diminueze pe măsură ce companiile reuşesc să se replieze şi să reintre în activitate. A se replia înseamnă să primească comenzi – companiile îşi doresc, semnalul pe care eu îl am este de dorinţă reală de a-şi relua activitatea, provocarea va fi să primească comenzi şi deci să aibă venituri cu care să-şi plătească salariaţii”, a explicat ministrul Muncii într-un interviu pentru ziarul Adevărul.

“Dorinţa este să înlocuim măsura şomajului tehnic cu o măsură activă care să sprijine reluarea activităţii în diferitele domenii afectate, aşa cum natural vor evolua lucrurile: cei care vor relua dintr-o dată probabil că vor avea un anumit tip de sprijin, cei care vor relua treptat vor avea un sprijin adaptat acestui ritm puţin mai lent”, a adăugat Violeta Alexandru.

Peste un milion de de contracte individuale de muncă au fost suspendate de la momentul instituirii stării de urgenţă, la 16 martie, potrivit cifrelor centralizate de Inspecţia Muncii.

Dintre acestea, 322.037 de contracte de muncă suspendate erau din industria prelucrătoare, 187.876 de contracte proveneau din sectorul comerţului cu ridicata şi cu amănuntul şi repararea autovehiculelor şi motocicletelor, iar 114.272 din domeniul hotelurilor şi restaurantelor (HoReCa).

Pe de altă parte, numărul contractelor de muncă încetate de la declararea stării de urgenţă înregistrau luni un nou maxim de 260.171, astfel: 48.711 de contracte în comerţul cu ridicata şi amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, 45.899 în industria prelucrătoare, iar 35.570 de contracte în sectorul construcţiilor.

Guvernul ia, totodată, în considerare posibilitatea creşterii cuantumului şomajului clasic.

“Raţiunea acestui şomaj tehnic şi continuarea acestei măsuri de şomaj tehnic cu alte măsuri, dar care au legătură cu şomajul tehnic, este menţinerea legăturii şi continuităţii relaţiei dintre angajaţi şi angajatori. De aceea nu am făcut o investiţie în măsurile clasice de şomaj, pentru că am avut şi această opţiune – eu nu zic ca nu există şi această variantă, ba chiar reflectăm asupra posibilităţii creşterii cuantumului şomajului clasic, dar noi ne-am orientat şi ne-am asumat faptul că ne dedicăm măsurii şomajului tehnic, pentru că acesta înseamnă o suspendare temporară o contractului de muncă şi de unde premiza că se reunesc cele două părţi şi îşi reiau activitatea. De aceea, nu înseamnă că nu sunt atentă la contractele încetate, ele sunt în acest moment puţin peste 260.000, nu înseamnă că mi se pare un nimic sau că nu ne interesează soarta acestor persoane, dar intenţia pe care o avem este aceea de a căuta soluţii pentru revenirea în activitate”, a susținut Violeta Alexandru.

Ministrul a estimat că o mare parte din angajatorii care au suspendat contractele de muncă ale angajaţilor au plătit din surse proprii indemnizaţia de şomaj tehnic.

“Unii dintre dânşii (angajatorii, n.r.), din faptul că noi am plătit undeva până în 600.000 de angajaţi prin şomajul tehnic, dar în Revisal apar 1.000.000 de contracte (suspendate, n.r.), arată că diferenţa este posibil să fie a unor entităţi care au plătit şomaj tehnic din sursele proprii. Adică nu au întrerupt contractul, au suspendat contractul, de unde presupun că au intenţia să reia activitatea cu acei angajaţi, din moment ce nu le-au încetat contractul”, a adăugat Violeta Alexandru.

În ciuda asigurărilor oferite de Guvern, nu toți angajații au primit șomajul tehnic plătit de stat pentru luna martie.

Afaceristul sucevea Ștefan Mandachi a declarat – la Europa FM – că a fost deja obligat să plătească din propriul buzunar șomajul promis de autorități, care întârzie.

“Una e să încasezi banii pe șomajul tehnic și alta e să plătești din buzunarul propriu. Lucrurile sunt total diferite. Din 600 de angajați în total, în jur de 250 nu au primit. [Am plătit] din fonduri proprii, în contextul în care am avut lichidități. Sunt mulți antreprenori în faliment care nu ar fi putut să achite banii pe șomajul tehnic. Cu atât mai mult cu cât legea ne obligă să ținem închisă toată activitatea”, explică afaceristul.

Vinerea trecută, ministrul Muncii, Violeta Alexandru, dar și alți oficiali din instituție au promis că, cel târziu până la 27 aprilie, toți angajații aflați în șomaj tehnic impus de epidemie își vor primi banii. De asemenea, Ministerul Finanțelor a promis că, în lunile martie și aprilie, va rambursa companiilor private toate sumele restante pentru concedii medicale și TVA. Ștefan Mandachi ne-a spus că nici pentru aceste capitole nu a primit banii de la stat.

Ștefan Mandachi a atras atenția, totodată, că statul a omis să legifereze o situație care s-ar putea transforma într-un lanț de procese civile, anume contractele dintre proprietarii de spații comerciale închise cu forța de situația epidemică și chiriași.

Deși centrele comerciale au fost închise, administratorii acestora invocă plata chiriei de la firme.

“De pe data de 19 martie, suntem închiși prin lege, dar vine mall-ul și îți bagă factura pe gât pentru că trebuie să plătești factura pe aprilie. Dar pe noi legea ne-a obligat să închidem activitatea. Eu am 55 de restaurante și toate sunt închise. E o lacună la nivel de legiferare, pentru că statul a uitat să precizeze că, în contextul în care suntem închiși prin lege, se anulează plata chiriei. Cu siguranță o să dau în judecată pentru că nu o să plătesc pentru nimic în lume. Prefer să reziliez contractul, prefer să plec, prefer să mă reprofilez…” a mărturisit antreprenorul la Europa FM.