Delta Dunării, un loc unic în Europa, este cea mai bine conservată dintre deltele europene. A intrat în patrimoniul mondial al UNESCO în 1991, fiind clasificată ca rezervație a biosferei la nivel național în România și ca parc național.
Păsări
În Delta Dunării şi-au găsit adăpostul 327 de specii de păsări, adică 81% dintre speciile de păsări din România, dintre aceastea 218 sunt specii care cuibăresc.
Majoritatea păsărilor fac parte din categoria celor migratoare: egreta mare, raţa roşie, lebada, cormoranul mare, fluierarul negru, becatina, huhurezul mare, raţa sălbatică, pelicanul comun şi pelicanul creţ, raţa cu ciuf, barza albă, cocorul, lăstunul de mal, gâsca cu gât roşu, sitarul, raţa cu cap negru etc.
Sunt şi specii precum chirele, chirichiţele, pescăruşul râzător, corcodeii care cuibăresc pe lacuri cu apă mică, în ecosistemul apelor stagnante, cu o vegetaţie specifică. Aceste păsări adună plante din care fac un pat, pe care îşi depun ouăle. Ouăle stau pe apă, iar apa ajută la clocirea lor, la suprafaţă fiind mai caldă.
Vulturul Codalb
Este o pasăre răpitoare de zi. În România este pe cale de dispariție, doarece se mai întâlneşte doar în regiunea Dunării și în Delta Dunării. Este un vultur de talie mare, cu o lungime ce poate atinge aproape un metru.
Se hrăneşte cu păsări, pești, broaște, șerpi, rațe, iepuri sau popândăi şi nu are prădător natural.
Plante
Delta Dunării este un ţinut exotic, cu habitaturi diverse: mlaştini, lacuri, plauri plutitori sau ficşi, păduri de foioase, grinduri cu sol sărat sau pajişte. În aceste locuri cresc peste 1830 de specii de copaci şi plante.
Cel mai des întâlnite sunt salcia, plopul negru, plopul alb, papura, rogozul, salcia cenuşie, frasinul pufos, viţa de vie sălbatică, volbura, hameiul, garoafa de nisip, macesul.
Printre plantele acvatice care cresc aici se numără nufărul alb, nufărul galben (din care localnicii făceau dulceaţă, fiind singura specie de nuferi cu miros), stomata, lintita, peştişoara, utricularia sau aldrovanda.
Plaurii sau insulele plutitoare
Plaurii sunt formaţi 90% din vegetaţie, formând o masă compactă, care pluteşte.
În trecut, pescarii îşi construiau colibe pe aceşti plauri, şi locuiau acolo cu familiile lor.
“Biologii au ajuns la concluzia că, pe lângă cele 30 de tipuri de ecosisteme prezente în Delta Dunării, 23 naturale şi 7 antropice, plaurul ar trebui considerat un ecosistem în sine.
Aici, pe lângă speciile de plante pe care le vedem, sunt aproximativ 2000 de specii de insecte sau păsări care trăiesc doar acolo şi nu ies niciodată.
De asemenea, sub plauri se produc nişte procese chimice şi biologice complexe”, spune ghidul de turism al Deltei Dunării Ionuţ Călin.
Peşti
În Delta Dunării trăiesc aproximativ 130 de specii. Cele mai răspândite sunt morunul, cega, şalăul, carasul, ştiuca, somnul, crapul, păstruga, scumbia, nisetrul, bibanul sau calcanul.
Monumentul Comisiei Europene a Dunării
Monumentul CED a fost ridicat în anul 1894, în localitatea Crişan.
La baza lui, sta scris: „Cette colonne a ete elevee en l’honneur de Sa Majeste Charles I-er, roi de la Roumanie, qui le 5/17 mai 1894 a daigne inaugurer la coupure du 8e au 18 miliaire” (“Acest monument a fost ridicat în onoarea Majestatii Sale Carol I, Regele României, care la 5/17 mai 1894 a binevoit să inaugureze a opta tăietură la mila 18”).
Monumentul original, fiind din lemn, a fost distrus în urma unui accident naval, iar apoi, în anii ’70 a fost ridicat cel actual.
Vizitarea Deltei Dunării s-a realizat cu sprijinul Federaţiei Naţionale a Ghizilor de Turism din România, ghidului de turism Ionuţ Călin şi DD Travel.
