Ziua Mondială a Vieții Sălbatice este sărbătorită în fiecare an pe 3 martie, data la care a fost semnată Convenția privind comerţul internaţional cu specii ale faunei şi florei sălbatice pe cale de dispariţie (CITES). La nivel global, aceasta protejează 38.700 de specii de animale şi plante.
De Ziua Mondială a Vieții Sălbatice (World Wildlife Day), panda, ursul brun, leul, pescărașul, vulturul, albina și multe altele au dispărut din logourile unor branduri cunoscute din România. Aceste specii se mai găsesc în natură, dar declinul lor este îngrijorător.
Companiile și ONG-urile își unesc forțele pentru a atrage atenția asupra faptului că am pierdut două treimi din populațiile speciilor sălbatice, la nivel global, în ultimii 50 de ani.
Aceste date sunt susținute de ”Raportul Planeta Vie 2020” care trage un semnal de alarmă. Dacă vom continua să consumăm resursele în același ritm, pierderea accelerată a naturii va continua, având un impact major asupra capacității planetei de a susține generațiile actuale și viitoare de oameni.
Pentru prima dată în cei 60 de ani de când a fost fondată ca organizație de conservare a naturii sălbatice, WWF renunță la ursul panda din logo. Eforturile de conservare ale WWF încep să dea roade pentru panda, populația crescând de la aproape o mie de exemplare în sălbăticie în anii ‘70, la 1.864 acum. Însă nu același lucru se poate spune despre toate speciile.
Populația gorilei de câmpie din Congo a suferit un declin de 87%, cea a papagalului gri african a scăzut cu până la 99% în sud-vestul statului Ghana, iar populațiile de sturioni monitorizate la nivel global au scăzut, în medie, cu 91%. Cauzele principale? Distrugerea habitatelor, braconajul și modul în care ne producem hrana: producția de alimente a cauzat 70% din pierderea biodiversității pe uscat și 50% din apa dulce.
”Auzim atât de des că avem o țară bogată, însă înțelegem oare cu adevărat ce înseamnă acest lucru? Bogăția noastră vine de la acest cadru natural în care trăim, de la Dunăre, de la Carpați, de la Marea Neagră, de la resursele naturale pe care le avem și pe care le luăm ca atare, ca și cum ar fi infinite. Ei bine, nu sunt! Ziua de astăzi ar trebui să fie una în care să sărbătorim viața sălbatică în toată splendoarea ei, dar ar trebui să facem asta cumpătat.
România noastră sălbatică încă mai are ape curate, încă mai are păduri sănătoase, încă mai are carnivore mari și habitate naturale deosebite… Încă! Să nu ne culcăm pe o ureche, această bogăție naturală este aici atât timp cât o să învățăm să trăim în armonie cu natura. Nu, nu este greu, facem asta de zeci de mii de ani și doar în ultima perioadă ne-am rătăcit un pic drumul. Voi vă puteți imagina viața fără natură? Noi aici la România Sălbatică nu putem, pentru că suntem parte din ea”, spune Dan Dinu, inițiatorul proiectului România Sălbatică.
Peste 40 de branduri internaționale și 15 branduri din România își arată angajamentul față de mediu și renunță temporar la speciile de animale și plante din logo: Zumm, Ivan Pescar, Zăganu, Garanti BBVA, Mega Image, Ursus, Animest, Centrul de Diagnostic și Tratament Provita, Romfish, Propark, România Sălbatică, Wildlife Romania, Bear Again, ACDB, Humane Society International.
Cu ocazia Zilei Mondiala a Vieții Sălbatice a reacționat și președintele Klaus Iohannis, care a transmis un mesaj public în care consideră că ”este esențial ca societatea civilă, media și cetățenii să rămână vigilenți și implicați activ în protejarea pădurilor și a vieții sălbatice”.
”Ziua Mondială a Vieții Sălbatice este un bun prilej de a aduce în atenția publică nevoia de a conserva speciile de animale și plante sălbatice. Anul acesta, Națiunile Unite au propus ca temă centrală pădurile și rolul lor esențial în susținerea vieții noastre.
Pădurile fac parte din patrimoniul nostru natural, protejează biodiversitatea și sunt cruciale pentru combaterea schimbărilor climatice. În timp ce omenirea este angajată într-o cursă contracronometru de a găsi soluții pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, natura ne oferă o tehnologie de absorbție a carbonului simplă, sigură și foarte ieftină: copacii.
România ocupă un loc special în Europa în materie de biodiversitate, păduri și viață sălbatică. Aproximativ 35% din suprafața României este acoperită de păduri, un patrimoniu natural cu o valoare ecologică inestimabilă. Sunt păduri care găzduiesc mii de specii de animale și plante sălbatice, multe dintre ele dispărute în Vestul Europei.
Pădurile și speciile de floră și faună pe care le adăpostesc se află, însă, deseori sub amenințare. În ultimele decenii, acțiunile noastre au dus la distrugerea habitatelor unor specii sălbatice, forțându-le să caute hrană în proximitatea așezărilor umane. Torturarea, traficarea sau uciderea animalelor sălbatice sunt acte reprobabile, care trebuie pedepsite conform legii în vigoare fără nicio ezitare.
Comiterea de abuzuri la adresa animalelor sălbatice, chinuirea și traficarea lor ne expun suplimentar pe noi, oamenii, la diverse virusuri. Astfel de practici cresc riscul apariției unei pandemii precum cea de COVID-19, care ne-a bulversat sănătatea și viața în ultimul an.
Relația de respect cu viața sălbatică și cu mediul înconjurător este esențială pentru sănătatea noastră. Este fundamental să promovăm permanent modele și practici de gestionare a pădurilor și a vieții sălbatice care să susțină atât bunăstarea noastră, a oamenilor, cât și conservarea pe termen lung a ecosistemelor. Implicarea noastră trebuie să meargă dincolo de protejare, pentru că este necesar să ajutăm natura să se regenereze. Plantarea de copaci contribuie la acest proces de regenerare.
Eforturile de împădurire care au avut loc recent în România reprezintă un motiv de optimism. În 2020, am acordat patronajul campaniei naționale de împădurire organizate de Guvern. Împreună am plantat peste 50 de milioane de puieți, o investiție cu beneficii reale pentru mediu, ecosisteme naturale, dar și pentru sănătatea românilor și pentru generațiile viitoare.
În 2021, solicit Guvernului să fie și mai ambițios, să vină cu un plan de plantare mai ales în afara fondului forestier, pe terenuri nisipoase ori degradate. Salut, totodată, inițiativa Executivului de a aloca un miliard de euro pentru păduri în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Protejarea mediului este o prioritate în care vom investi constant în viitor.
Un rol foarte important în combaterea defrișării ilegale a pădurilor și în inițiativele de împădurire și protejare a vieții sălbatice îl au reprezentanții societății civile. Încurajez asociațiile de mediu să-și continue demersurile și să vină în completarea efortului autorităților publice de a ne proteja patrimoniul natural.
Este esențial ca societatea civilă, media și cetățenii să rămână vigilenți și implicați activ în protejarea pădurilor și a vieții sălbatice.
Sunt un susținător fără rezerve și mă voi implica activ în promovarea eforturilor de regenerare a pădurilor și a speciilor de animale și plante sălbatice. Îmi doresc ca, în aceste demersuri, să am alături de mine cât mai mulți români”, a spus Klaus Iohannis.
FOTO: Ola Jennersten / WWF-Sweden
