Peste șase zile, la Sydney, în Australia, începe o nouă ediție a Jocurilor Invictus, olimpiada militărilor răniți în teatrele de operații din întreaga lume.
Timp de o săptămână, în prezența fondatorului Jocurilor, Prințul Harry al Marii Britanii, și a soției sale, ducesa de Sussex, peste 500 de militari din 18 țări, familiile lor și zeci de mii de spectatori vor celebra victoria voinței și a sportului în lupta cu efectele văzute și nevăzute ale războiului.
Europa FM va merge și în acest an la Jocurile Invictus pentru a vă ține la curent cu rezultatele celor 15 militari care alcătuiesc lotul României în acest an.
Dar, până la prima relatare de la Sydney, Anca Grădinaru ne povestește despre cadoul pe care îl primesc militarii români, răniți sau nu, activi sau în rezervă, din partea Fundației Prințului Charles (de Wales) în România- zeci de burse educaționale la Universitatea Babes Bolyai din Cluj-Napoca.
Povestea burselor pe care Fundația Prințului Charles le oferă câtorva zeci de militari a început acum mai bine de un an, în timpul pregăririlor pentru prima participare a României la Jocurile Invictus, în Canada.
Atunci, Europa FM i-a trimis fondatorului Jocurilor, Prințul Harry al Marii Britanii, o scrisoare în care îl rugam să ne acorde un interviu pe care să-l difuzăm în cadrul campaniei de sprijinire a militarilor ce urmau să reprezinte țara la Toronto.
Explicam în acea scrisoare că un asemenea interviu ar putea impulsiona strângerea de fonduri, insuficiente în acel moment.
Prințul Harry nu ne-a acordat interviul solicitat, însă a făcut ceva mult mai important: s-a sfătuit cu tatăl său, Prințul Charles, și împreună, au decis să-i sprijine nu doar pe militarii români implicați în mișcarea Invictus, ci și pe alții.
Ce a urmat, ne povestește directorul Executiv al Fundației Prințul de Wales România, Aura Woodword.
“Totul a pornit de la o scrisoare. Prințul Charles, Prințul de Wales, a dorit foarte mult să se implice încă de la început și în mai puțin de 24 de ore, noi am pus finanțarea necesară pentru cei trei militari care aveau nevoie de echipamente.
A fost o plăcută surpriză pentru noi întrucât unul dintre ei a și câștigat prima medalie din partea echipei României.
Acesta a fost așadar, începutul.
“Dar ceea ce noi am învățat atunci, este că militarii români, atât cei răniți cât și cei care fac tranziția spre partea civilă, au nevoie de mai mult și acela a fost momentul în care am început să ne uităm la acest proiect într-un sens mult mai larg și ca urmare a acestei inițiative legate strict de participarea la Invictus, am început să gândim programe de reconversie profesională mai ales pentru militarii români care fac tranziția către viața civilă.
Și înțelegem din statisticile de la Ministerul Apărării, că începând din acest an, vor fi destul de mulți cei care se vor retrage la pensie, întrucât există reglementări speciale pentru militari și mulți dintre ei sunt fosrte tineri.
Sunt oameni la 40 și ceva de ani, la 50 și ceva de ani, oameni cu familii, cu copii la școală și atunci e important pentru noi să încercăm să ne conectăm cu această comunitate și să vedem în ce măsură putem să lucrăm împreună și să ajutăm în această tranziție spre viața civilă.”
Unul dintre militarii care tocmai au ieșit la pensie este plutonierul-adjutant (rz.) Ionel Bida.
Întreaga sa poveste o puteți reasculta pe site-ul europafm.ro, difuzată cu ocazia participării sale la Jocurile Invictus de anul trecut.
Rănit în anul 2010, în Afganistan, pe timpul executării unei misiuni a Echipei Operaţionale de Consiliere şi Legătură (OMLT), dislocată în provincia Zabul, Ionel Bida ne povestea atunci că șocul său după accident a fost să constatate că Armata l-a pregătit doar pentru misiuni și pentru clipa în care ar putea muri pe front, nu și pentru a deveni o povară pentru ceilalți.
Astăzi însă, după încă un an de sport intens, Eugen Bida se gândește în primul rând la competiția de peste o săptămână, de la Sydney, unde va concura tot la înot, sport la care, la Toronto, a ajuns în finalele competiției.
Abia după olimpiada paralimpică de la Sydney, va pune Armata în cui și va începe să descopere cum e să fii pensionar. La nici 50 de ani.
‘’Sincer să spun, încă nu știu cum este la pensie, pentru că din momentul trecerii în rezervă, în februarie anul acesta, m-am ocupat de pregătirea mea fizică, în vederea accederii la Jocurile Invictus de la Sydney.
În martie, am început pregătirea care continuă până în ziua de astăzi.
În fiecare zi antrenamente, antrenamente, așa că nu știu cum este să fii pensionar.
-Înțeleg că v-ar interesa un curs de reprofesionalizare. Ce v-ar plăcea să faceți?
– Da, voi termina cu sportul acesta intensiv, după Jocurile de la Sydney și doresc să-mi deschid o mică afacere, aș dori să fac o plantație de pomi fructiferi, să trăiesc în natură, împreună cu natura.
-V-ați săturat să fiți în stres?
-Da, da. Viața aceasta tumultoasă a orașului, stresul de serviciu, de acum vrea să mă bucur de viață, de liniște, sper să am și nepoței.”
Deși are numai 35 de ani din care doar 10 de Armată, căpitanul Ciprian Iriciuc se gândește și el la ce va face după ieșirea din sistemul militar. Un sistem rigid care nu le permite militarilor să aibă niciun fel de activitate comercială.
Reversul este că le permite celor care l-au slujit să iasă la pensie mai devreme decât celorlalți angajați ai statului, mai ales dacă au fost răniți, așa cum este și Ciprian Iriciuc, rănit în anul 2015, în Afganistan, de o mașină capcană.
“Cred că mi-ar plăcea să am tangență și cu agricultura, de exemplu, niște sere cu tomate cred că ar fi ceva destul de bine.
Este o ocazie foarte bună și ai nevoie de pregătire ca să te apuci de un asemenea business.
După pensie, cred că ar fi indicat să mai avem ceva activități extra, când am putea folosi cunoștințele pe care le-am putea dobândi în timpul acestor cursuri.
-E greu să stai la pensie la 42 de ani…
-Destul de greu, mai ales dacă ai avut o viață activă. Eu am fost și sunt destul de activ la Vânători de Munte. Probabil că m-ar ajuta foarte mult să am o calificare la îndemână”.
Astfel de cazuri sunt cu zecile în Armată-răniți care nu mai au voie să plece în misiuni de luptă pentru că legea îi califică inapți.
Au rămas însă în Armată, majoritatea făcând muncă de birou deși mulți dintre ei au acumulat cunoștințe în nenumătate domenii de la comunicații și informatică până la inginerie și mecanică fină.
Jocurile Invictus le-au dat însă ocazia să-și reprezinte țara din nou, iar asta le-a dat aripi.
Acum știu că pot să facă și altceva în afară de Armată.
Chiar și afaceri, îi încurajează directorul executiv al Fundației Prințul de Wales România, Aura Woodward.
“În luna noiembrie a acestui an, Prințul Charles va împlini 70 de ani și cu această ocazie, noi vom lansa acest program nou, vom oferi 70 de burse cetățenilor români.
Preponderent, dorim să primim aplicații din partea militarilor români care fac tranziția spre viața civilă și a tinerilor care trăiesc în mediul rural și vor să înființeze o afacere sau vor să-și îmbunătățească abilitățile de management, de conducere a unui proiect.
-Cum ați reușit să strângeți fonduri pentru acest program?
-Prințul de Wales a fost esențial în acest efort. O parte din bani sunt de la Alțeța Sa Regală și o parte din bani a venit de la alt donator care a vrut să constribuie la acest program.
Finanțarea este din Marea Britanie. Am reușit să strângem 100.000 de lire, bani care vor fi investiți, vor fi folosiți pentru a susține acești 70 de bursieri să participe la cursuri și să ajungă în faza în care vor primi acest certificat și sperăm să fie un început nou pentru ei în ceea ce privește o posibilă nouă carieră în viața civilă”, explică reprezentantul Prințului Cherles în România.
La Universitatea Babes Bolyai de la Cluj-Napoca, profesorii sunt pregătiți s-I primească pe militari.
Lectorulul universitar doctor Romana Cramarenco Ramona este coordonatorul Departamentul de formare continuă al Universității Babes Bolyai și cea care a organizat aceste burse. Ea spune:s
‘’Programul va fi gândit într-o variată modulară.
Avem două variante: fie săptămânal, luăm o serie și încheiem duminică, sau două săptămâni dacă este nevoie, fie vom gândi weekenduri prelungite.
Prin asta înțelegând vineri, sâmbătă și duminică program complet de școală.
Ține foarte mult de ceea ce vor spune cursanții.
Putem să ne detașăm pentru o săptămână, la Cluj-Napoca, sau nu putem să facem asta și preferăm variant de weekend.
Formatorii sunt flexibili și au spus că sunt dispuși să se adapteze nevoilor acestora pentru că nu ne interesează să facem un orar care să nu poată să răspundă nevoilor cursanților.
Undeva la 60 de ore.
Cu plus, nu neaparat cu minus. Adică, dacă va fi necesar…oricum, se va asigura și mentorat online și telefonic, formatorii rămân în legătură, oricare dintre elemente, dacă nu sunt sufficient de clare, au nevoie de material suplimentare…deci nu va fid oar o întâlnire față în față.
Va fi și asistență online pentru cei care vin la curs.
Bursa acoperă tot ceea ce înseamnă participare la acest curs-deplasare, cazare, masă, accesarea materialelor, prezența în sală, tot.
O bursă completă.
E gândită în așa fel încât să nu existe niciun fel de motiv din zona pecuniară care să limiteze accesul. Condiția este să se înscrie, să exprime foarte clar opțiunile, ‘’vrem varianta aceasta compactă, pentru o săptămână sau vrem variantă de weekend” și va fi cu “primul venit, primul servit”.
Asta va fi regula-m-am înscris, în seria 1, seria 1 începe la data de…Toate aceste informații vor fi furnizate în momentul în care se întâmplă interacțiunea pe email.
-Așadar, potențialul cursant scrie un email..
-La ce adresă?
–secretariat.fcll@ubbcluj.ro
Asta este adresa secretariatului Centrului de formare continuă, acolo vor primi imediat răspunsul cu opțiuni.
Ne gândim să deschidem și o platform dacă ei se simt confortabili să se înscrie online, în momentul în care s-a ocupat poziția 30, s-a închis seria I, vă rugăm optați pentru seria II sau seria III.
-Deci primul pas pe care trebuie să-l facă este să scrie un email, să spună cine sunt și ce doresc.
-Da, ‘’am auzit despre acest program, vrem să participăm, mă interesează conținutul și ca variată de participare, așa aș dori…”
Și atunci se vor regla seriile între ele, vrem serii mici, în care interecțiunea să fie foarte puternică, nu serii și săli pline.
-Cine vor fi trainerii?
-Noi ne-am gândit la o echipă formată din 4 traineri, trei colegi și o colegă.
Colega noastră Monica Buică Burcă va face partea aceasta de promovare, marketing, modul în care poți să faci vizibilă o afacere, cum poți să construiești o așteptare pentru o viitoare afacere foarte nouă, deci partea aceasta va avea nota unui profesionist, dar și nota de feminitate care este foarte dorită în marketing.
Pentru partea de construcție propriu zisa a ideii de afacere și așezare a sa într-un plan, ar fi bine ca nicio afacere să nu se realizeze în afara unui business plan.
Cursanții vor lucra fosrte bine cu radu Nechita și cu Florin Duma, amândoi având experianță relavantă în a construi afaceri, în a le evalua, Florin Duma în special în zona de bugetare, finanțe, tot ceea ce înseamnă relația cu factorii interesați de afacere, și încă un coleg, Ovidiu Bordeian, care va lucra cu ei pentru a face această trecere foarte clară de la o idee de afacere la o afacere viabilă.
– Îi învățați și ce taxe trebuie plătite de exemplu?
-Cum se înființează o firmă, care este slalomul care trebuie făcut, la ce trebuie să fie foarte atenți în dinamica contextului reglementărilor legale.
-Care se tot schimbă.
-Exact.
– Pe cineva care să le dea curaj să înceapă o afacere aveți?
-Bineînțeles, vor fi foarte multe exemple.
-Și la final, primesc un certificat, nu?
– Cei care au studii superioare, dacă își doresc bineînțeles, și printr-o evaluare cu Autoritatea Națională pentru Calificări, vor avea un certificat de formare profesională, cu competențele specifice domeniului antreprenorial, cei care nu au studii superioare vor obține atestatul de participare, programul în sine neavând niciun fel de diferențe.”
Adresa de email la care cei care vor să urmeze astfel de cursuri trebuie să trimită o scrisoare de intenție este secretariat.fcll@ubbcluj.ro
