Antropolog și lector SNSPA, Radu Umbreș a publicat un studiu privind receptivitatea românilor la teoriile conspirației cu privire la Covid-19, iar miercuri seară a fost invitat de Alice Iacobescu în Piața Victoriei pentru a vorbi despre această temă.
Spre deosebire de alte cercetări, studiul autohton s-a concentrat asupra susținerii teoriilor conspirației, iar Radu Umbreș spune că, de cele mai multe ori, cei care cred o anumită teorie a conspirației, au tendința de a crede și altele, asemănătoare:
„Toate teoriile suerează ideea unor agenți oculți, care au creat această pandemie și care profită de pe urma acesteia. În general, oamenii care cred într-o teorie cred și în celelalte, ceea ce denotă o gândire conspirativă. Această susținere, noi am măsurat-o printr-o scală, de la 0 la 10. Undeva în jur deo treime dintre respondenți credeau, într-o măsură, într-una din aceste teorii.”
Ce-i face pe oameni să creadă astfel de teorii? Faptul că acestea nu sunt imposibile, ci doar foarte puțin probabile, spune antropologul, la Piața Victoriei:
„Nici eu, nici dumneavoastră, nu știm dacă acest virus a scăpat dintr-un laborator, însă avem motive destul de bune să credem că nu este adevărat. Ideea că a scăpat dintr-un laborator este foarte puțin credibilă. Nicio teorie a conspirației nu este imposibilă, ceea ce sunt ele sunt foarte foarte improbabile.”
În cadrul cercetării, Radu Umbreș spune că a fost descoperit un lucru surprinzător, ce ține de educația respondenților:
„Cel mai puțin cred în teoriile conspirației cei care au studii primare, adică, cred mai puțin decât cei cu studii medii și facultate. Poate fi explicat într-o anumită măsură, în modelul nostru nu ne-am uitat doar la educație, s-ar putea ca doar educația să aibă acest efect paradoxal datorită unui fel de autosuficiență pe care ți-o dă o diplomă de facultate și s-ar putea să faci o eroare la fel ca foarte mulți oameni. Cei cu o educație mai redusă sunt mai smeriți, spun: lasă să am eu încredere în oamenii care au studiat asta.”
Un alt aspect descoperit în urma studiului legat de receptivitatea românilor la teoriile conspirației a ținut de vârsta participanților, mai spune lectorul de la SNSPA:
„Vedem că oamenii ceva mai în vârstă cred mai repede în teoriile conspirației. Pe de o parte, s-ar putea să fie mai vulnerabili la anumite forme de comunicare și să nu aibă uneltele necesare pentru a discrimina între aceste informații. În comunism, circulau foarte multe teorii ale conspirații, așa că oamenii se bazau foarte mult pe zvonuri, multe erau adevărate pentru că erau ascunse de Partidul Comunist.”
Totodată, tendința oamenilor de a crede diverse conspirații este strâns legată de încrederea pe care aceștia o au în autorități, susține Radu Umbreș:
„Cei care cred în teoriile conspirației au o încredere redusă în instituții și specialiști. În Franța, există o rată foarte ridicată de scepticism față de vaccin și ea este asociată cu o neîncredere în stat și detașarea față de politică. Deci, ori oameni care cred că politica este o mare morcirlă, fie care se îndreaptă spre partide de extremă.”
Izolarea contribuie și ea la propagarea teoriilor conspirației, mai adaugă antropolul:
„Oamenii care se simt mai izolați de societate cred mai mult în teoriile conspirației. Nu au cu cine să schimbe păreri, nu au pe cine să întrebe, când stai de unul singur, deseori, nu gândești foarte bine. Deseori auzim ascultă-ți intuiția, asta este, din păcate, profund greșit. Intuițiile noastre nu sunt foarte bune, de aceea vedem că cei care au o gândire analitică cred mult mai puțin în teoriile conspirației.”
Radu Umbreș a explicat, la Piața Victoriei, și de ce oamenii sunt sceptici atunci când vine vorba de vaccinarea anti-COVID și preferă să dea curs diverselor conspirații:
„Vaccinurile sunt pentru mintea nostra ceva destul de contraintuitiv. Din punct de vedere medical este perfect, specialiștii înțeleg cum se întâmplă aceste lucruri. (…) Pentru un om de rând, vaccinul poate să trezească un fel de frică. Vaccinurile nu sunt acolo, în natură, și oamenii au această tendință că lucrurile naturale sunt și sigure. Undeva în mintea noastră simțim că un ceai de codița șoricelului ne face bine, în timp ce o moleculă străină, introdusă în sânge, ne face să ne gândim o doamne, ce se întâmplă acolo.”
Cum putem schimba mentalități? Totul începe din școală, de la clasele primare, susține lectorul de la SNSPA:
„Dacă există ceva care cu singuranță în România lipsește este formarea acestui spirit analitic. (…) Dacă este ceva care contribuie la o gândire mai bună este argumentația, dialogul. Oamenii cred într-o grămadă de lucruri geeșite, când stăm de unii singuri ne afundăm și mai mult în greșeală. Ele dispar când le confrunți cu ideile altora, care au alte idei în afară de tine.”
Urmăriți în continuare emisiunea integrală:
