Demisie la vârful Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului: Președintele Executiv, Alexandra Toader, și-a anunțat demisia pe Facebook, acuzând piedici din partea unor instituții ale statului și atacuri dure la adresa vieții private.
De partea cealaltă, angajații vorbesc despre abuzuri și incompetență.
Demisia readuce, însă, în discuție importanța și rezultatele instituțiilor statului în cercetarea comunismului.
Cu bani puțini și doar 15 cercetători, din totalul de 25 de angajați, e greu să ai rezultate – spune Alexandra Toader, fost director executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului:
Am primit, la începutul lui 2021, un buget care reprezenta doar 42% față de necesarul instituției, ceea ce mi-a provocat foarte multe sincope în funcționarea Institutului. Am fost nevoită, la un moment dat, să suspend toate contractele de prestări servicii pe care le aveam în derulare.
Lipsei banilor i s-a alăturat și un colectiv ostil – spune Alexandra Toader: Am încercat să fac o instituție funcțională, angajații să vină la program, să facă un raport al activității pentru care erau plătiți. Lucrurile acestea nu au convenit multora dintre ei.
La rândul lor, angajații i-au trimis premierului o scrisoare deschisă în care o acuzau pe directoarea Institutului de incompetență și abuzuri.
Dincolo de ceea ce poate părea un conflict intern, cercetările privind comunismul în România par să bată pasul pe loc. Cel puțin din punctul de vedere al publicului larg.
Istoricul Adrian Cioroianu spune, însă, că munca acestor Institute – al Comunismului, al Totalitarismului și al Revoluției Române – a lăsat în urmă multe cărți – care conțin documente și rezultate ale unor cercetări foarte valoroase.
Cred că această ambiguitate și confuzie dintre politică și cercetarea istorică e cea care i-a enervat pe intelectualii români, și pe drept cuvânt – spune Adrian Cioroianu, referindu-se inclusiv la faptul că numirile în funcțiile de conducere la aceste institute se fac pe criterii politice, dar și la faptul că fostul președinte, Ion Iliescu, s-a aflat ani de zile la conducerea Institutului Revoluției Române.
Pe de altă parte – spune el – e greu să ceri performanță fără finanțare:
Cum poate statul să sprijine nu numai cercetarea istorică, ci cercetarea în general, și cultura, în general, când bugetul din care se alimentează instituțiile culturale este de 0,1 % din PIB-ul României. Culmea, acest0,1 % reprezintă o creștere cu 40 % față de situația de anul trecut.
Anul trecut, Guvernul desființa printr-o ordonanță de urgență Institutul Revoluției Române, patronat de fostul preşedinte, Ion Iliescu. Unul dintre argument era ineficiența activității în raport cu banii cheltuiți. CCR a decis, însă, că Institutul a fost înfiinţat legal şi nu se justifică desfiinţarea lui.
