Preşedintele finlandez Sauli Niinisto şi premierul suedez Magdalena Andersson merg joi la Casa Albă, pentru a discuta cu președintele american Joe Biden despre aderarea celor 2 state nordice la NATO. Discuțiile au loc în contextual în care miercuri, reprezentanții Finlandei și Suediei au depus la cartierul general al Alianței cererile de aderare.
Președintele Turciei se opune ca cele două state să fie primite în NATO. În schimb, președinția americană a anunțat deja că Joe Biden abia așteaptă să lucreze cu Congresul de la Washington și cu aliaţii din NATO pentru a primi rapid Finlanda şi Suedia în cadrul blocului militar.
Numai că pentru a ca un stat membru să fie primit în NATO, este nevoie de unanimitate în rândul statelor membre.
Într-o declarație pentru Europa FM, expertul Institutului Diplomatic Român Dragoș Mateescu, fost lector la Universitatea Economică din Izmir, spune că prin exprmarea opoziției față de aderarea Suediei și a Finlandei la NATO, în contextl invaziei Ucrainei de Rusia, Turcia încearcă de fapt să negocieze cu Statele Unite rezolvarea unor vechi frustrări.
Dar, gestul are legătură și cu situația internă din Turcia, spune Dragoș Mateescu:
”În primul rând este contextul intern din Turcia, se apropie alegerile anul viitor și în condițiile în care economia Turciei este în cădere (…), în al doilea rând, pe acest fond avem o scădere a popularității și a președintelui și a partidelor din coaliția de guvernare. Normal că încearcă această carte a naționalismului care este un fel de lingua franca în politica turcească (…). Și în relația cu Suedia și Finlanda, mai ales în Suedia, acolo sunt oameni considerați de Turcia teroriști.”
Și preşedintele croat Zoran Milanovic a anunțat că îl va instrui pe reprezentantul permanent al Croaţiei la NATO să voteze împotriva primirii Finlandei şi Suediei în Alinața Nord Atlantică până nu va fi amendată legea electorală din Bosnia-Herţegovina.
Potrivit lui Milanovic, Croaţia trebuie să susţină condiţionarea aderării Finlandei şi Suediei la NATO de chestiunea egalităţii în alegeri a croaţilor din Bosnia-Herţegovina.
„Nu este un gest împotriva Finlandei şi Suediei, ci pentru Croaţia”, a insistat el.
Tot o problemă internă ar fi și în cazul opoziției exprimate deschis de președintele Turciei, Ercep Tayyip Erdogan.
Turcia acuză Suedia și Finlanda că au dat dovadă de clemenţă faţă de rebelii kurzi din PKK (Partidul Muncitorilor din Kurdistan), pe care îl consideră o organizaţie teroristă.
Totuși, miercuri, ministrul de Externe al Turciei a discutat cu omologul americanm la New York, iar după întrevedere , a declarat că discuția a fost extrem de pozitivă.
Mevlut Cavusoglu a explicat și un alt motiv pentru care se opune aderării Suediei și Finlandei: SUA au blocat Turcia de la achiziția unor arme performante, printre care sistmele de apărare Patriot.
Foto: Shutterstock
