Otita înseamnă o inflamație a urechii cauzată în general de o infecție.
Otita externă reprezintă afectarea pavilionului urechii și a conductului auditiv extern și este mai des întâlnită vara, la persoanele care practică înotul, fie la mare, fie la piscină. Apa pătrunde în conductul auditiv, stagnează și crează un mediu umed, favorabil pentru înmulțirea bacteriilor. Astfel, nu apare infecția din apă propriu-zis, ci umezeala favorizează macerarea pielii și crearea unor porți de intrare pentru microorganisme.
De asemenea, și folosirea bețișoarelor pentru curățat urechile pot cauza otită externă, iritând și lezând pielea care tapetează canalul auditiv, făcând-o astfel vulnerabilă la acțiunea agenților infecțioși.
Afecțiuni precum diabetul care scad imunitatea organismului pot reprezenta alte cauze ale otitei externe.
Otita externă nu are legătură cu răceala, spre deosebire de otita medie.
Primele simptome constau în mâncărimi și uneori scăderea auzului de partea afectată. Spre deosebire de otita medie, care înseamnă inflamația timpanului și a cavității timpanice, în otita externă auzul este doar ușor scăzut. Ulterior apare și durerea care crește în intensitate la apăsarea pe ureche. Durerea este initial discontinuă, dar apoi devine continuă.
Tratamentul uzual al otitei este unul local și constă în utilizarea picăturilor cu antibiotice și substanțe antiinflamatorii prescrise de către medicul specialist ORL.
Otita externă poate fi prevenită uscându-ne întotdeauna urechile după înot. Evităm astfel menținerea umidității, favorabilă dezvoltării și înmulțirii bacteriilor.
