În România au mai rămas 39.000 e medici din toate specializările și ar mai fi nevoie de încă 13.000. Deficitul de personal se resimte din plin în domenii precum neonatologia, medicina de urgență sau oncologia. În schimb, se pare că nu ducem mare lipsă de medici de familie.
Oficial, în România își desfășoară activitatea ceva mai mult de 11.000 de medici de familie și teoretic, ar mai nevoie doar de vreo 600. Asta în teorie, pentru că în practică, felul în care se calculează necesarul de medici de familie ridică multă semne de întrebare. Lipsa de personal din acest domeniu ar putea fi mult mai mare și așa s-ar explică, fie și parțial, de ce în ciuda deficitului oficial de nici 5%, la cabinetele medicilor de familie se stă la coadă cu orele. Sau de ce medicilor tineri le este greu să intre în sistem…
Craiova, să spunem, are de două ori mai mulți locuitori decât Sibiul și în principiu, în Craiova ar fi nevoie de două ori mai mulți medici de familie decât în Sibiu. Logic, nu? În mare, cam asta spune și legea care stabilește felul în care se calculează necesarul de medici de familie. Concret, se ia populația dintr-un oraș, se împarte la 1.800 și rezultă necesarul de medici.
Pentru a veghea asupra corectitudinii unui calcul pe care îl poate face și un copil de clasa a treia, an de an, în fiecare județ se formează o Comisie din membrii ai Colegiului Medicilor, Casei Nationale de Asigurări de Sănatate sau ai Direcției de Sănătate Publică.
Să luăm Comisia din Dolj de exemplu. Conform documentelor aflate pe site-ul Casei de Asigurări de Sănătate din județ, în 2014, Comisia a luat in calcul o populatie a Craiovei de 294.000 de persoane. În anul imediat următor, populația ar fi ajuns la 307.000. Dacă aceasta veritabilă explozie demografică vi se pare fantasmagorică, stați să vedeți ce s-a întâmplat mai departe! În 2016, Comisia care calculeaza numărul medicilor de familie a considerat ca populația Craiovei a scăzut la nici 270.000! Craiovenii sunt o populație migratoare, sau ce Dumnezeu se întâmplă?
Populația Craiovei
Conform Comisiei Mixte Conform I.N.S. Diferența
2014: 294 mii 308 mii 5%
2015: 307 mii 307 mii 0%
2016: 270 mii 305 mii 13%
Înainte să trageți concluzia că oltenii se trag din huni sau vizigoți, n-ar fi rău să aruncați un ochi peste datele de pe site-ul Institului Național de Statistică. Conform INS, în 2014, populația Craiovei era de 308.000, și nu de 294.000, cât a luat în calcul Comisia care stabilește numărul medicilor de familie.
Pentru 2015, datele coincid: 307.000 și la INS și la Comisia Mixtă. Super! Dar ajungem și la 2016, când INS spune că populația Craiovei este de 305.000, în vreme ce documentele postate pe site-ul Casei de Asigurari de Sănătate Dolj indică un dezastru demografic în toata regula, căci diferența dintre cele două raportari e de aproape 13%.
Așa cum spuneam și la început, necesarul de medici de familie dintr-o localitate e direct proporțional cu numărul celor din localitatea respectivă. Și acum, țineti-vă bine…
Medicii de familie din Craiova
Populația Craiovei Medici existenți Necesar medici Deficit/Surplus
2014: 294 mii locuitori 166 medici 163 medici +3
2015: 307 mii locuitori 166 medici 171 medici – 5
2016: 270 mii locuitori 161 medici 150 medici +11
SURSA: C.A.S. Dolj
În Craiova anului 2014, își desfășurau activitatea 166 de medici de familie. În teorie, cu trei mai mulți decât ar fi fost nevoie. În anul următor s-a schimbat baza de calcul și a reieșit că ar mai fi nevoie de încă 5 medici de familie. În final, ajungem și în 2016, când în urma unor pensionări, în Craiova au mai rămas doar 161 de medici. Deci mai puțini ca în anii trecuți, dar culmea, cu 11 medici de familie peste numărul optim. E complect ilogic, dar autoritățile justifică acest veritabil joc de-a alba neagra prin raportarea la populația municipiului.
Ce populație a fost luată în calcul?
Aici este cheia. Craiova și orice oraș din lumea în care trăim are o populație rezidentă și una după domiciliu. În cazul de față, populația după domiciliu se referă la cei care au buletin de Craiova, inclusiv cei care au plecat la muncă sau la studii în străinătate. Populația rezidentă se referă la cei care trăiesc de facto în localitatea respectivă. Iar în cazul Craiovei, populația rezidentă este mai mică decât cea după domiciliu.
Răspunsul Oficial I.N.S.
”Spre deosebire de populaţia după domiciliu, populaţia rezidentă ţine cont de fluxul de migraţie. În populaţia rezidentă sunt incluse persoanele care au imigrat în România, dar sunt excluse persoanele care au emigrat din România”.
Dar ce spune legea care stabilește modalitatea de calcul al medicilor de familie? Păi, spune că se ia în calcul ”totalul populaţiei la nivelul judeţului, distribuţia acesteia în mediul rural, precum şi populaţia pe unitate administrativ-teritorială, utilizând ultimele date puse la dispoziţie de Institutul Naţional de Statistică” (SURSA: Ordinul nr. 620/362 din 30 mai 2014)
Ordinul de Ministru îi are în vedere și pe cei care muncesc sau învață în străinate, dar care au dreptul la servicii medicale (teoretic) gratuite în perioadele în care se află în România. Altfel spus, necesarul de medici de familie se calculează în funcție de populația după domiciliu. În schimb, Comisia din Dolj a cerut date despre populația rezidentă. Dar atenție, nu a făcut-o în mod explicit. Totul a ținut de felul în care a fost formulată solicitarea, după cum ne-au explicat cei de la I.N.S.
Răspunsul Oficial I.N.S.
”…s-au solicitat Direcției Județene de Statistică Dolj datele de populatie până la nivel de sat. În acest sens, menţionăm că populaţia la nivel de sat a fost disponibilă numai la Recensămintele Populaţiei, iar indicatorul de referință este populaţia rezidentă și nu populația după domiciliu”.
Ultimul recensământ a avut loc în 2011, în vreme populația după domiciliu este actualizată an de an. Ordinul de Ministru spune clar: ”se folosesc ultimele date puse la dispoziție de Institutul Național de Statistică”.
Am luat prin sondaj mai multe orașe din Romania și semne de întrebare ridică și felul în care s-a calculat necesarul de medici de familie din orașe ca Brașov, Alba Iulia, Buzău, Slatina sau Reșita.
Întâmplător sau nu, Casa Națională de Asigurări de Sănătate nu știe cum a evoluat numărul medicilor de familie din marile orașe ale României în ultimii ani, în condițiile în care tocmai Casa de Asigurări de Sănătate decontează serviciile medicilor de familie. Există ceva date pentru anul 2016, dar altfel, Casa Națională de Asigurări de Sănătate se declară neputincioasă.
Răspunsul Oficial C.N.A.S.
”Menționăm că la nivelul C.N.A.S. nu dispunem de date detaliate la nivelul localitaților referitoare la necesarul de medici de familie din anii 2014 și 2015”.
Prin urmare, fiecare Comisie Județeană e liberă să facă ce vrea și mai ales, cum vrea. Casa Națională de Asigurări de Sănătate a avut anul trecut un buget imens, de peste 26 de miliarde de lei. Ca termen de comparație, Ministerul Sănătații a avut de cheltuit doar 8 miliarde de lei și în ultimul deceniu, bugetele ambelor instituții s-au dublat. S-a dublat și calitatea serviciilor medicale?
În fine, Curtea de Conturi a terminat de curând un raport de audit financiar la Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Instituția a constatat ce știa toată lumea: nu avem suficienți medici, indiferent de specializarea lor. Dar raportul Curții de Conturi mai spune că “nu există nicio strategie privind resursele umane din domeniul asistenței medicale”.
