În România, ar mai fi nevoie de încă 13.000 de medici, în special în domenii ca neonatologia, oncologia sau medicina de urgență. Teoretic, printre puținele specializări fără probleme de acest fel ar fi medicina de familie. În acest domeniu, deficitul ar fi de numai 600, în condițiile în care numărul medicilor de familie este de aproximativ 11.000.
Pe de altă parte, la cabinetele medicilor de familie se formează în mod frecvent cozi și dacă de exemplu, cineva are nevoie de o radiografie sau de o rețetă compensată, trebuie mai întâi să treacă pe la medicul de familie. Casa Națională de Asigurări de Sănătate este cea care face decontările, însă numai după ce, teoretic, pacientul e văzut de un medic de familie. Așadar, medicii de familie reprezintă o verigă extrem de importantă în tot acest sistem, care în ultimii ani, a făcut obiectul mai multor anchete DNA și DIICOT privind decontarea unor servicii medicale fictive în valoare de zeci de milioane de euro.
Haideți să luăm un oraș oarecare. Craiova, să zicem. Are o populație aproximativ triplă decât cea a Sucevei și în principiu, în Craiova ar fi nevoie de trei ori mai mulți medici de familie decât în Suceava. Cam asta spune și legea care stabilește necesarul de medici de familie. Ne explică Augustus Costache, purtătorul de cuvânt al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.
– Se ia populația de la localității de la Institutul Național de Statistică și se raportează la numărul optim de asigurați. Deci, la 1.800. Rezultatul este necesarul de medici în localitatea respectivă. Nu numai în localitățile urbane, ci și în cele rurale. Cu diferența că în localitățile rurale, dacă ai situații deosebite, cum ar fi o localitate izolată cu un număr (n.r. de locuitori) mai mic, să zicem 900 de locuitori în loc de 1.800, nu o să pui acolo o jumătate de medic. Vei ajunge la concluzia că îți trebuie tot un medic de familie în localitatea respectivă.
– Dacă am înțeles eu bine, se face o operație de împărțire?
– Da!
Pe scurt, se împarte populația la 1.800 și rezultă necesarul de medici de familie. Pentru a efectua acest calcul, în fiecare județ se formează o Comisie formată din membri ai Casei de Asigurări de Sănătate, Colegiului Medicilor sau ai Direcției de Sănătate Publică.
Și acum, să revenim la Craiova. În 2014, Comisia a luat în calcul o populație de 294 de mii de oameni. În 2015, populație crește la 307 mii. După acest veritabil boom demografic, în anul următor, urmează un dezastru în toată regulă! Conform Comisiei, populația scade la 270 de mii, ca în 2017, să crească din nou vertiginos, la 304 mii.
Am solicitat în mai multe rânduri interviuri cu membrii Comisiilor Mixte din Dolj. Într-un final, am primim un răspuns scris, din care am aflat că…
„În ceea ce privește motivul pentru care populația Craiovei variază de la un an la altul, precizăm că nu intră în competența instituției noastre analiza motivelor pentru care se produce un astfel de fenomen.”
SURSA: Casa de Asigurări de Sănătate Dolj
În ultimii ani, Comisia care stabilește necesarul de medici de familie în Dolj a avut cam aceiași membrii de la un an la altul. E ciudat că nimeni nu și-a pus problema variațiilor demografice, în condițiile în care Craiova nu a fost lovită de vreo molimă sau de vreun război.
Așa cum spuneam, necesarul de medici dintr-o localitate e direct proporțional cu numărul locuitorilor. Așa că în Craiova anului 2015 era nevoie de 171 de medici, ca în anul imediat următor să fie nevoie de numai 150. Apoi, a sărit la 169 și asta, doar pentru că în fiecare an s-a schimbat baza de calcul.
În răspunsul scris, Comisia Mixtă care calculează anual necesarul de medici de familie din județul Dolj ținut neapărat să menționeze faptul că…
„Numărul populației afișate pe site a fost comunicat de către Direcția de Statistică Dolj.”
SURSA: Casa de Asigurări de Sănătate Dolj
Dar despre ce populație e vorba? După reședință sau după domiciliu? Nu de altă, dar pentru sociologi nu există termenul de „populație” pur și simplu. Aici e cheia, spune Vladimir Alexandrescu, purtătorul de cuvânt al Institutului Național de Statistică.
– Statistica operează cu două tipuri de valori. Populația după domiciliu este populația care, din punct de vedere legal, locuiește într-o anumită localitate. Populația rezidentă, cealaltă noțiune, este populația care se află la un anumit moment în aceea localitate.
– Ca să simplificăm, populația după domiciliu sunt cei cu buletin de Craiova, București sau Pitești și cei cu rezidența în orașele respective sunt cei care locuiesc și muncesc de facto acolo (n.r. și pot avea buletinul eliberat într-o altă localitate).
– Da. Care locuiesc acolo, acesta este elementul important.
– În România, în general, care este raportul dintre populația după domiciliu și cea după reședință?
– Populația după domiciuliu este mai mare decât populația rezidentă.
– Întotdeauna?
– Sigur.
– Dar populația după reședință, când anume se stabilește?
– Populația după reședintă se stabilește cu ocazia recensămintelor. În cazul nostru, ultimul recensământ a fost în 2011.
Populația după domiciliu se calculează anual, cu ajutorul datelor de la Evidența Populației. Legea care stabilește felul în care se calculează necesarul de medici de familie spune clar: se au în vedere ultimele date și totalul populației. Ce înseamnă asta pentru Vladimir Alexandrescu?
– Dacă o instituție ne-ar solicita aceste date, evident că dăm populația după domiciliu a localității respective. Populație care, de altfel, se regăsește și pe site-ul Institului Național de Statistică și poate fi văzută de oricine dorește acest lucru.
– Practic, nu ar fi neapărat nevoie de o solicitare oficială pentru a afla aceste date.
– În principiu, nu ar fi nevoie. Și datele de pe site sunt date absolut oficiale. Dacă se dorește o confirmare a valorii respective, sigur, se poate obține la cerere de către oricine are nevoie.
Comparând datele Casei de Asigurări de Sănătate Dolj cu cele de pe site-ul Institutului Național de Statistică, am ajuns la concluzia că în 2016, Comisia Mixtă a folosit datele de la Recensământul din 2011. A rezultat o populație cu 13 la sută mai mică și a reieșit că în Craiova sunt prea mulți medici de familie. Doar în anii 2015 și în 2017 ncesarul de medicii de familie a fost calculat conform legii.
L-am întrebat pe Augustus Costache, purtătorul de cuvânt al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, dacă la C.N.A.S. există vreun organism care verifică felul în care se calculează necesarul de medicii de familie.
– Nu avem un organism specializat într-o asemenea verificare. Având în vedere că este vorba de o Comisie Mixtă, formată din reprezentanții ai Casei de Asigurări de Sănătate, ai Direcției de Sănătate Publică și ai Colegiului Medicilor , e puțin probabil să presupunem că au făcut un calcul dinadins greșit. Pe de altă parte, sigur că dacă există vreo problemă cu Comisia, se poate sesiza în primul rând conducerea Casei Județene de Asigurări de Sănătate, care are propriul corp de control și poate să facă propriile verificări. Sigur, se poate sesiza și Casa Națională, care are de asemenea un corp de control, o direcție anti-fraudă.
– Concret, au existat astfel de controale, din ce știti? De la centru sau de la Casele Județene, în ultimii ani?
– Din câte știu, nu au fost reclamații privind activitatea Comisiilor Mixte.
Ba da! Au fost, cel puțin la Dolj. Cea pe care o puteți vedea mai jos a fost depusă în mai 2017 și a și primit un răspuns oficial o lună mai târziu. În cateva rânduri, membrii Comisiei Mixte, aceiași care au refuzat să ne acorde un interviu, spuneau că și-au îndeplinit activitatea conform legii.
Reclamația în cauză, și altele, au fost depuse de Marian, soțul unei doctoriție de familie care după ce ani de zile a încearcat să între în contract cu C.A.S. Dolj, a fost scoasă fără prea multe explicații. Se întâmpla în 2015, an în care necesarul de medici de familie din Craiova a fost calculat corect.-
– Acele locuri au fost afișate în ultima zi din programul de depunere al dosarelor. Punea să-l depună numai cine știa. Și acum, vine întrebarea firească: „Voi cum ați intrat?” Printr-o simplă întâmplare. Aveam un dosar complet după ce un an de zile urmăream să cumpărăm un praxis de la un medic de familie și nu am reușit. La momentul respectiv, dosarul era gata pentru depunere la C.A.S. Dolj. Am mers și mi-am încercat norocul. Ei scot locurile vacante atunci când doresc să bage pe cineva în contract. Apoi, dacă intră cineva fără acordul lor, revin și recalculează deficitul (n.r. de medici de familie) luând în calcul alte criterii.
– Dar cu subiect și predicat, le-ai atras atenția că de la un la altul, populația Craiovei scade cu 37 de mii?
– Am atenționat nu numai Comisia Mixtă din Dolj. Am atenționat pe toată lumea, și la cele mai înalte instituții ale statului. Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Sănătății, inclusiv la Casa Județeană de Asigurări de Sănătate. Comisia nu răspune decât că ei au respectat legea și că nu au făcut nimic ilegal. Atât.
Că să nu credeți că avem ceva cu Doljul, vă mai dăm câteva exemple, cel puțin interesante. La Galați, Comisia ia în calcul în 2015 o populație de 249.432 de locuitori. În anul imediat următor, se întâmplă un miracol: populația Galațiul rămâne tot la 249.432 de locuitori. Însă și mai incredibil este ce se petrece în 2017, când populația Galațiului sare de 303 mii. Sigur, v-ați dat seama deja, inițial s-au folosit rezultatele de la Recensămant și în 2017, populația dupa domiciliu.
În județul Alba, situația e și mai clară. În documentele de pe site-ul Casei de Sănătate din județ scrie negru pe alb că în 2015, Comisia Mixtă a folosit datele de la Recensământul din 2011 pentru a calcula necesarul de medici de familie. În anul imediat următor, s-a folosit populația după domiciliu, care era cu 39 de mii locuitori mai mare. Procentual vorbind, creșterea este de peste 10%.
Alt caz interesant îl reprezintă Județul Vaslui. În 2014, Comisia spunea că în tot județul ar fi nevoie de 250 de medici de familie. În anul imediat următor, necesarul calculat de Comisie scade la 208. Cum legea spune că fiecărui medic de familie îi revin 1.800 de pacienți, rezultă că într-un an, din județul Vaslui au dispărut 75 de mii de locuitori.
Mai sunt și alte judetețe în care modalitatea de calcul e cel puțin neclară. Sigur, ar putea fi vorba de greșeli neintenționate, ori de neînțelegerea legii.
Și încă ceva… În ultimii ani, Casele de Sănătate au făcut obiectul mai multor anchete DNA și DIICOT. Ar fi vorba despre decontări fictive de rețete și servicii medicale în valoare de zeci de milioane de euro. O parte dintre cei anchetați, sau măcar audiați ca martori, sunt medici de familie. Nu de altă, dar medicii de familie sunt și un fel de funcționari ai sistemului medical. Dacă cineva are nevoie de o investigație, o radiografie de pildă, trebuie mai întâi să ceară o trimitere de la medicul de familie.
În baza acelei trimiteri, Casa de Sănătate decontează contravaloarea serviciului medical. Rețele ca cele anchetate de DIICOT și DNA nu ar putea funcționa fără medici de familie obedienți.
Reportaj de Victor Marin
