Versatil și provocator cu metodă, muzicianul britanic David Bowie a schimbat în mod fundamental industria pop – influența sa asupra artei și moravurilor prezentului e la fel de profundă precum cea exercitată de trupa Beatles, de Elvis Presley sau de Rolling Stones.
David Bowie a murit în 10 ianuarie 2016, la 69 de ani, la doar două zile după ce lansase albumul Blackstar.
În România, David Bowie vine cel mai adesea la pachet cu trupa Queen – Under Pressure, colaborarea lor din 1981, e una dintre rarele piese în care două superstaruri nu se anulează reciproc, ci se completează fericit.
Iar o a doua piesă a lui David Bowie foarte faimoasă în România e, la rîndul ei, o colaborare – Tonight, cu Tina Turner, un cîntec pe care fanii artistului britanic l-ar vrea mai degrabă uitat. Anii ’80, în ciuda succesului comercial imens, nu au reprezentat cea mai fertilă perioadă a lui.
Starman a fost inclusă pe albumul său din 1972 – ocazie cu care lumea întreagă l-a cunoscut pe Ziggy Stardust, un alter-ego cum nu se mai văzuse pînă atunci: tot un star rock, dar unul cu sexualitate incertă pe care nu o ascundea și capabil să comunice cu extratereștrii. Nu tocmai suprinzător, însă, pentru un om care se consacrase grație unui cîntec pop despre un astronaut pierdut în spațiul cosmic. Ieșit din epoca hippie confuz și sleit, rockul contemporan avea mare nevoie de o injecție cu adrenalină în anii ’70. Iar Bowie i-a administrat cîte una aproape an de an.
Mereu cu un pas-doi înainte, a mai schimbat o dată macazul mutîndu-se la Berlin și lansînd o “trilogie” considerată de multă lume capodopera lui – albumele Low, Heroes și Lodger influențează și-acum muzica electronică. Calificat, între altele, drept Pablo Picasso al muzicii pop, Bowie a fost cel care-a adus avangarda în cultura populară. A lăsat, de asemenea, o amprentă apăsată asupra modei și a designului și este unul dintre pionierii videoclipului și ai epocii de dominație a MTV-ului.
Chiar și-atunci cînd succesul i-a mai pălit, tot provocator și relevant a rămas. I-au preluat cîntecele artiști de toate felurile, de la solista pop Lulu la trupa Nirvana, un gen întreg – rockul industrial – ar fi imposibil de imaginat fără munca sa, iar revenirea lui din 2013 (după ce suferise un infarct pe scenă) a devenit model de afaceri pentru Beyoncé sau U2: și-a lansat, pur și simplu, primul single de pe albumul The Next Day, pe cînd toată lumea îl considera “pensionat”, fără avertismente și fără campanie de promovare.
Pe 8 ianuarie 2016 a venit rîndul lui Blackstar, ultimul său album – lumea a început deja să caute indicii despre boala de care suferea, despre felul în care și-a așteptat moartea (făcînd, în continuare, muzică) și așa mai departe. Dar, vorba unuia dintre nenumărații muzicieni pe care i-a influențat: “În cazul în care moartea lui te-a întristat, adu-ți aminte că vîrsta Universului trece de 4 miliarde de ani și că tu ai avut norocul să te naști în epoca lui David Bowie”.
Documentar de Filip Standavid
https://soundcloud.com/europafmromania/filip-standavid-lumea-europa-fm-documentar-david-bowie
