Confidenţialitate

Daniela Vișoianu, expert în educație, despre planurile cadru din învățământul românesc: Adolescenților li se refuză timpul de dezvoltare socială și timpul de mișcare | AUDIO

La sfârșitul lunii februarie, ar fi trebuit publicate noile planuri-cadru pentru liceu. Ministerul Educației a anunțat că acest termen va fi devansat până în martie. Daniela Vișoianu, expertă în educație, a fost invitata lui Marcel Bartic în emisiunea „Academia Europa FM”, unde a explicat ce sunt planurile cadru. Daniela Vișoianu a subliniat o problemă destul de importantă în educația și sistemul de învățământ din România: „Adolescenții din România, neavând timp să respire, nu capătă nici profunzime în învățare și li se refuză două tipuri de timp: timpul pentru dezvoltarea competențelor sociale, timpul de transformare, de gestionare a relațiilor sociale” și „timpul de mișcare”.

Daniela Vișoianu: „Planul cadrul este un tabel care spune ce ore, ce discipline sunt în orarul unei săptămâni”

Marcel Bartic: Ce sunt planurile cadru?

Daniela Vișoianu: „Imaginați-vă că orice angajat din România are un program de 8 ore pe zi, 40 de ore pe săptămână. Să spunem că are norocul de un angajator bun și își gestionează productivitatea și ce are de făcut și ar putea să scape în 36 de ore de muncă.

Imaginați-vă că are un plan pentru toate cele 36 de ore. Acum se ocupă de contabilitate, ora următoare se ocupă de marketing, peste o oră se ocuăpă de management, peste o oră încarcă coletele pentru curierat, după care se întoarce în call-center încă o oră, după care scrie emailuri sau redactează contracte și încă nu s-a terminat – cele 7 ore pe care ar putea să le aibă într-o zi, ore diferite.

Planul cadrul este un tabel care spune ce ore, ce discipline sunt în orarul unei săptămâni. A existat o lege la un moment dat care a spus: la primar maximum 20 de ore, la gimnaziu maximum 25 de ore, la liceu maximum 30 de ore. Sunt copii care sunt în liceu și fac 31, 32, 33 de ore”.

Daniela Vișoianu: „Programul este mare” / „Sunt cumva arestați în școală până la sfârșitul clasei a XII-a, în învățământul obligatoriu, și nu pot să decidă nimic din ceea ce învață”

„Dacă e la un profil de intesiv sau dacă este la un profil de bilingv, dacă aparține unei minorități și are învățământ în limba minorității și în limba română se adaugă ore. În tehnologic, chiar avem mai multe ore. Programul este mare și, mai ales, ce este un pic complicat este că sunt cumva arestați în școală până la sfârșitul clasei a XII-a, în învățământul obligatoriu, și nu pot să decidă nimic din ceea ce învață și obligatoriu trebuie să aibă 15-17 medii în catalog. Diferența esențială față de alte țări este că copiii și familiile lor sunt investite cu mai multă încredere, ar putea să aleagă mai puține discipline care au legătură cu profilul lor de carieră”, a explicat Daniela Vișoianu.

Daniela Vișoianu: Susținătorii acestui plan cadru foarte mare îl consideră un avantaj

„E considerat, sigur, de susțintorii acestui plan cadru foarte mare, un avantaj pentru că poți să te duci la orice liceu, la oricare specializare, la oricare profil și să ajungi de acolo la oricare facultate. Nu te condiționează, nu este ceva ce ai putea să faci intensiv în liceu și să te pregătească pentru o facultate pentru că această pregătire generalistă nu-ți oprește nicio șansă, nu-ți blochează nicio șansă pentru viitorul respectiv. Și asta nu ține cont de profilul pe care îl au elevii”, a mai explicat Daniela Vișoianu.

Daniela Vișoianu: Școala de la noi este ca autobuzele Hop-on, Hop-off

„Am inventat un concept recent. Se cheamă Școala Hop-on, Hop-off. Niște autobuze turistice în care poți să vezi o capitală, un oraș mare din lumea asta în trei-patru-cinci ore, poți să spui că l-ai vizitat. Așa e și școala de noi la noi: ieși de la matematica și intri la chimie, ieși de la chimie și intri la biologie, ieși de la biologie și intri la educație fizică și sport, ieși de la educație fizică și sport obosit, transpirat și intri la logică”, a spus Daniela Vișoianu.

Daniela Vișoianu: Adolescenților din România li se refuză două tipuri de timp – timpul de dezvoltare a competențelor sociale și timpul de mișcare

„Adolescenții din România, neavând timp să respire, nu capătă nici profunzime în învățare și li se refuză două tipuri de timp: timpul pentru dezvoltarea competențelor sociale, timpul de transformare, de gestionare a relațiilor sociale, timpul când află cum gestionează o relație cu un prieten în care poți să discute o dinamică de grup, o dinamică de relație, timpul acesta de respirație lipsește. Și lipsește timpul de mișcare combinate cu o problemă de sănătate publică – aș tinde să spun – pentru că cercetările arată că jumătate din problemele de sănătate mintală ale adulților încep în anii de adolescență. Ori un copil care intră în școală la ora 08:00 și iese din școală la ora 15:00, care are pauze doar de cinci sau zece minute nu are acces nici la o alimentație cât de cât sănătoase”, a mai explicat Daniela Vișoianu la Europa FM.

Ascultă aici întreaga emisiune „Academia Europa FM” 

EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Sursa foto: Shutterstock

Citește și: Ștefan Pălărie, despre gradația de merit în învățământ: Când înțelegi că în spatele acestui fenomen se află fabricile de diplome, realizezi că ai 2 lucruri: profesorii care se dedau la acest tip de impostură și profesorii care nu vor să se bage în asta | VIDEO