15.000 de elevi nu s-au înscris la Evaluarea Națională. În plus, 7000 nu s-au prezentat la aceste examene. Această situație nu este una nouă, iar Marcel Bartic a avut o discuție similară în 2022 legată de elevii care nu s-au mai înscris sau nu au mai susținut examenele de Bacalaureat – aproximativ 40.000 de elevi. Care sunt cauzele? Daniela Vișoianu, expertă în educație, a explicat în emisiunea „Academia Europa FM”, moderată de Marcel Bartic, că „din anul 2019, Ministerul a hotărât că orice absolvent de clasa a VIII-a – care are situația școlară încheiată – este înscris automat la Evaluarea Națională pentru a stopa ceea ce a făcut carieră cu denumirea de Fenomenul Brăila”.
Daniela Vișoianu: „Au susținut Evaluarea Națională cred că în jur de 160.000, dacă îmi aduc eu foarte bine aminte cifrele. Din copiii care au început clasa a VIII-a, 15.000 nu au intrat în înscrierile pentru examenul de Evaluare Națională.
La aceștia se adaugă încă aproximativ 7000 de elevi nu s-au prezentat la probele de concurs. Deci, din punctul acesta de vedere, directorii de unități de învățământ, dacă au avut o situație încheiată, au respectat metodologia, din anul 2019, Ministerul a hotărât ca orice absolvent de clasa a VIII-a – care are situația școlară încheiată – este înscris automat la Evaluarea Națională pentru a stopa ceea ce a făcut carieră cu denumirea de Fenomenul Brăila.
Se observase de-a lungul anilor că exista o practică a unităților de învățământ ca să le închidă mediile copiilor ca să nu rămână corigenți, dar să nu-i înscrie la examenul de Evaluare Națională pentru a nu afecta reputația unității de învățământ”.
Daniela Vișoianu: „Anul 2019 merită analizat un pic mai atent din perspectiva tranziției de la gimnaziu la liceu și a ceea ce s-a întâmplat în 2019”
Marcel Bartic: Cu alte cuvinte, am avut sau avem directori de unități școlare în România care le-au sugerat, mai mult sau mai puțin discret, să nu se înscrie la aceste examene?
Daniela Vișoianu: „Până în 2019, da. Și atunci Ministerul a intervenit în forță. Anul 2019 merită analizat un pic mai atent din perspectiva tranziției de la gimnaziu la liceu și a ceea ce s-a întâmplat în 2019. Eu cred că o parte dintre direcțiile și modificările de atunci din vara lui 2019 au generat ulterior demiterea ministrului Educației din luna august – apoi, trei luni de zile a început anul școlar și universitar și nu era numit un nou ministru al Educației.
Ministra de atunci – Ecaterina Andronescu – declanșase un fel de inspecție națională legată de subiectul respectiv, un subiect care a deranjat extrem de mult. Deci, practic, era ca și cum era stârnit un cuib de viespi pentru că există o problemă cu modul în care ne uităm la acești copii.
Acești copii nu contează pentru nimeni mai mult decât pentru normele cadrelor didactice și pentru numerele care țin o școală în funcțiune. Există și finanțarea, dar finanțarea se sparge în 90-95% pe salariile cadrelor didactice, deci, în esență, unitatea de învățământ care are elevi în catalog care nu ajung să termine clasa a VIII-a sau nu dau pe la școală beneficiază pentru bunuri și servicii de foarte mult din alocarea financiară, dar există plată cu ora, suplimentări de norme; eventual se completează catedre ca urmare a prezenței unor copii în catalog”.
Urmărește aici întreaga emisiune „Academia Europa FM”
Sursa foto: Shutterstock
Citește și: Crește vârsta copiilor bolnavi pentru care părinţii îşi vor putea lua concediu pentru îngrijire | AUDIO
