Dan Suciu, directorul de comunicare al Băncii Naționale a României, a fost invitatul Adrianei Nedelea în emisiunea „Piața Victoriei” la Europa FM. „Atâta vreme cât va crește inflația, ratele nu au cum să scadă”, a explicat Dan Suciu. Directorul de comunicare al BNR a atras atenția asupra faptului că împrumutul la bancă „este o decizie personală, nu una de grup. Creditul este și o responsabilitate personală”, iar „oamenii au înțeles asta” și „încearcă să plătească creditul”. Mai mult, Dan Suciu a subliniat că „am ajuns să confundăm creditul cu un ajutor social” – ceea ce nu ar trebui să facem. Cât despre metodele de lucru ale Ungariei în contextul economic dificil, directorul de comunicare al BNR a spus că „e o probemă serioasă în Ungaria. Nu aș vrea să facem cum fac ungurii”.
„Creșterea prețurilor la energie a determinat și creșterile de prețuri la alimente. De aceea, vedem aceste creșteri de prețuri la alimente și de aceea avem senzația, în bună parte corectă, pe baza cumpărăturilor noastre, că inflația este mult mai mare”, a explicat Dan Suciu la Europa FM.
De ce consumul bate investițiile?
„Într-un fel e firesc. Au mai fost resurse financiare și necesități foarte multe de împlinit la nivelul așteptărilor populației. Pentru fiecare, necesarul de consum nu a fost împlinit în ultimii ani și e loc în continuare. Suntem o țară care crește, mai chinuit, dar crește. Nevoile și dorințele trebuie împlinite. Mai ales nevoile”, a spus Dan Suciu.
Dan Suciu, mesaj pentru românii cu rate la bănci: „Atâta vreme cât va crește inflația, ratele nu au cum să scadă”
„E un moment dificil pentru fiecare, nu e comod și nici plăcut să plătești rate mai mari. Înțelegem și avem toată empatia. Din păcate, atâta vreme cât va crește inflația, ratele nu au cum să scadă. Trebuie să înțelegem că inflația este cel mai mare rău. Afectează pe toată lumea, pe cei cu credite, pe cei fără credite și pe cei cu depozite”, a mai spus Dan Suciu.
„Am beneficiat de o perioadă excepțională în privința ratelor, până acum, până anul trecut. Ratele au fost nefiresc de mici, știu că doare când spun asta, dar dintr-o anumită conjunctură economică internațională, care s-a transferat și în România, au fost aceste dobânzi nefiresc de mici. O dobândă trebuie să fie mai mare decât inflația. Nu atunci când ai inflația de 16% – evident că nu e normal să ai dobânzile mai mari acum, dar nici acum nu suntem într-o sitație normală, ci suntem într-o situație de criză energetică ce a determinat un puseu inflaționist global, european. Vedem recorduri de inflație în toate țările europene”, a adăugat Dan Suciu.
Directorul de comunicare al BNR, despre românii cu rate la bănci: Creditul este o decizie personală, nu una de grup. Creditul este și o responsabilitate personală
Adriana Nedelea: Cum faci să nu-ți pară rău că te-ai împrumutat?
Dan Suciu: „E o decizie personală creditul, nu una de grup. Și de aceea și o responsabilitate personală și cred că multă lume a înțeles asta. Știu că e un moment mai greu pentru multe persoane, dar nu vedem deocamdată o creștere a restanțelor la credite. Oamenii au înțeles momentul în bună măsură și încearcă să plătească creditul.
Nu mai suntem în 2008 cand am avut aproape peste 20% din creditare compromisă și creditele au devenit neperformante. Era un efort pentru sistemul bancar să susțină aproape un sfert din credite. Suntem undeva spre 4% acum, ceea ce e o situație excelentă – pentru că la Banca Centrală am luat niște decizii bune și oamenii au înțeles lecția anului 2008.
Decizia pe care am luat-o noi în urmă cu 4-5 ani a fost de a limita expunerea ratelor maximum la 40% din venituri, care acum contează. Sigur că au crescut, dar și salariile au crescut pentru o mare parte din populație cu ani în urmă, deci lucrurile au devenit cumva mai rezonabile, dar știu că sunt situații la limită acum”.
Ce pot face românii dacă au o datorie foarte mare la bancă?
„Sunt mai multe variante. Negocierea directă cu banca și, dacă nu merge, Centrul Alternativ de Soluționare a Litigiilor Bancare – intermediază legătura cu banca și negociază pentru tine. Se pot amâna ratele – e în vigoare o lege cu dezavantajul că vei plati o rată mai mare când vei plăti. Nu le evoc ca recomandări – în special pe ultimele două – dar e o situație care trebuie văzută cu toate aspectele existente și trebuie să înțelegem că există soluții diferite pentru situații diferite”, a explicat Dan Suciu.
Directorul de comunicare al BNR, despre afirmația „Nimeni nu a luat credit cu pistolul la tâmplă” făcută de Mugur Isărescu: „Spunea că nu trebuie să facem confuzie între un proces de creditare și ajutorul social. Am ajuns să confundăm creditul cu un ajutor social”
Adriana Nedelea: Ce facem cu oamenii care se împrumută să cumpere un frigider?
Dan Suciu: „Nu facem nimic, dar tot nu cred ca este o obligație să schimbi frigiderul. Creditul este o decizie personală și o responsabilitate personală. Declarația guvernatorului a fost interpretată puțin forțat. Dacă citiți tot contextul declarației, este mai puțin tare decât la prima citire. Spunea, până la urmă, faptul că nu trebuie să facem confuzie între un proces de creditare și elementele de protecție socială sau ajutor social pentru persoanele care sunt în această situație. Am ajuns să confundăm, de multe ori, creditul cu un ajutor social.
Există instituții și fonduri care trebuie să intervină masiv când e cazul de ajutor social, nu creditul. Creditul trebuie dat înapoi. […] Anii când ROBOR era 0 și ceva sau 1 și ceva nu au mai adus mari discuții legate de creditare, deși și atunci atrăgeam atenția că era o situație excepțională”.
Ce ar fi putut face Guvernul României mai bine?
„Plafonarea prețurilor la energie a ajutat. Odată plafonate, ritmul de creștere al inflației a scăzut semnificativ. […] Asta nu înseamnă că scad prețurile sau că prețurile nu stau la un nivel ridicat, de aceea vorbim despre un plafon, dar ele nu mai cresc în ritmul în care au crescut și aceasta și pentru că am avut această plafonare a prețurilor la energie și acum suntem într-o discuție pentru plafonarea prețurilor la energie până în 2025.
Sigur, plafonarea nu este un element de piață neapărat, dar suntem într-o situație cu totul excepțională în ceea ce privește evoluția prețurilor la energie. Poate că o clarificară mai rapidă a modului de compensare, inclusiv și anul acesta și pentru anii viitori, ar fi fost bine-venită, dar bine că se produce și bine că s-a produs”, explicat Dan Suciu la Europa FM.
Ce poate face BNR sau ce face BNR pentru a reduce inflația?
„Trebuie să înțelegem că deciziile pe care le ia Banca Națională nu pot rezolva creșterile de prețuri la energie, în niciun caz, iar efectele sunt pe termen mediu sau lung. Nu avem alte instrumente la Banca Centrală decât acestea care sunt cu efect întârziat, ca să zic așa. Pentru că așa funcționează politicile monetare, nu pentru că suntem noi altfel. Cu atât mai mult cu cât vorbim despre o inflație de tip fenomen global, sau cel puțin atlantic-european, prin recorduri în SUA, Germania și multe state europene”, a explicat Dan Suciu.
Dan Suciu: E o problemă serioasă în Ungaria. Nu aș vrea să facem cum fac ungurii
„Ce a făcut Banca Centrală cred că a făcut bine și vreau să vă spun și de ce: am început anul când România avea inflația cea mai mare din Europa. Acum sunt cel puțin 10 state care au inflație mai mare decât noi. Nu consider că e neapărat o fericire că ne-au depășit alții de dragul clasamentului, dar asta înseamnă că creșterile din România puteau fi și mai mari.
În alte state au început să ia măsuri disperate legate de creșterile de dobândă. Nu vreau să evoc aici exemplul maghiar, unde lucrurile au degenerat complet – e o criză valutară acolo cu deprecierea forintului cu peste 30%. Echivalentul dobânzii de politică monetară acolo este 13, echivalentul ROBOR-ului undeva la 16. E o probemă serioasă în Ungaria. Asta pentru că am auzit de multe ori <<Haideți să facem cum fac ungurii>>. Nu aș vrea să facem cum fac ungurii tocmai din aceste cauze.
Există, în consecință, o presiune inflaționistă care vine, totuși, din străinătate pe baza acestui fenomen global. Importăm o anumită cantitate de inflație, să spun direct. În consecință, acțiunile pe care le putem face sunt mult mai greu de implementat”, a adăugat Dan Suciu.
Ce va face BNR în continuare?
„În primul rând, avem o creștere importantă de dobândă cu efecte. Dar ce a făcut Banca Națională? Nu a crescut brusc această dobândă din două motive: a lăsat timp oamenilor să se obișnuiască cu noua politică de dobânzi, cu faptul că dobânzile vor crește, am comunicat – sper eu – intens încercând să spunem că epoca dobânzilor mici s-a închis și începem din nou o perioadă cu dobânzi ridicate. Am lăsat cumva timp oamenilor să se obișnuiască cu asta.
Alte state au crescut mult mai brusc dobânzile. Polonia a ajuns la 7% mult mai repede. Dau aceste exemple pentru că trebuie să evaluăm o acțiune sau alta în termeni comparativi – e un fenomen global”, a mai spus Dan Suciu.
Dan Suciu: „Cred că toate Băncile Centrale și-au ratat prognozele la mare distanță. E o situație cu multiple crize”
„Sunt atâtea elemente care se schimbă de la o zi la alta încât faci foarte greu prognoze pe termen mediu, nu mai zic de cele pe termen lung. Și nu numai la nivelul Băncii Centrale. Cred că toate Băncile Centrale și-au ratat prognozele la mare distanță. E o situație cu multiple crize, cu efecte neașteptate asupra piețelor. Venim dintr-o pandemie care a închis economiile, ne-am dus într-o situație în care lanțurile de aprovizionare la nivel mondial erau complet blocate sau date peste cap, apoi a venit criza energetică, tensiunea geopolitică și războiul din Ucraina”, a explicat Dan Suciu.
Am putea spune că ce a fost mai rău a trecut sau este prematur?
„Cred că afirmația este corectă. Vedem ultimul trimestru, cel puțin la nivelul inflației cu evoluția aceasta de maximum un procent creștere a inflației față de cea din ultima perioadă, din trimestrul doi sau în prima jumătate a anului când creștea cu 10 procente. Arată că s-au așezat lucrurile cumva la un nivel care nu e, într-adevăr, cel pe care ni-l dorim, dar ca să începi să cobori trebuie să ajungi în vârf. Avem elemente care susțin ideea că suntem pe un plafon al creșterilor prețurilor și că nu vor mai urma creșteri semnificative. Pe termen mediu, optăm și avem această speranță că va începe să scadă inflația.
Avem două scenarii:
- Dacă plafonările la energie vor continua pe baza Ordonanței de acum două săptămâni, s-ar putea ca la finalul trimestrului doi să fim deja bine sub 10% și să închidem anul undeva la 4%. Deci ar fi depășire relativ bună a situației;
- Dacă nu vom avea plafonări la energie, probabil finalul anului sau întregul an va aduce o inflație de peste două cifre, undeva spre 10%”, a mai explicat Dan Suciu, directorul de comunicare al Băncii Naționale a României, la europa FM.
Urmărește întreaga emisiune „Piața Victoriei” aici:
Sursa foto: Europa FM
