Dacian Cioloș, fost premier, fost comisar pentru agricultură, europarlamentar Reper, a fost invitatul Ioanei Ene Dogioiu în emisiunea „Piața Victoriei” de joi seara. Aderarea României la Spațiul Schengen este încă un subiect fierbinte și o țintă încă neatinsă pentru țara noastră. Joi, 26 octombrie 2023, înaintea reuniunii Consiliului European la Bruxelles, președintele României – Klaus Iohannis – a declarat că răspunsul Vienei la cererea de aderare a României la Schengen este „puțin deprimant” și a adăugat că „de la Viena auzi ca și cum acolo o placă s-ar fi puțin stricat”, în condițiile în care România „îndeplinește toate criteriile Schengen”. La Europa FM, Dacian Cioloș a subliniat că este foarte important ca tema aderării României la Schengen să fie tratată precum un subiect european, nu unul de relație bilaterală între România și Austria sau Bulgaria și Olanda.
Dacian Cioloș a mai spus că „Ar fi trebuit încă de anul trecut din decembrie sau dacă nu, cel târziu în primăvara acestui an, în concluziile unui Consiliu European să se regăsească un paragraf în care să se menționeze acest subiect” și că „Acum a devenit un subiect politic, fără să știm ce trebuie să se întâmple pentru ca un drept legal al României și Bulgariei să poată să fie exercitat”.
Mai mult, Dacian Cioloș a mai spus că „Nu cred că președinția spaniolă va pune subiectul pe agendă dacă nu există așteptări rezonabile să existe o decizie favorabilă”. Cât despre decizia lui Karl Nehammer – cancelarul Austriei – de a permite aderarea la Schengen a Croației, dar nu a României și Bulgariei, Dacian Cioloș a spus că „Acolo unde și poziția lui Nehammer se clatină este că el spune că e nevoie de o revedere a Spațiului Schengen până la o nouă extindere, dar el a acceptat Croația”.
Dacian Cioloș: „Nu am impresia că există un plan coerent de la București legat de acest subiect” / „Acest subiect nu este unul de relație bilaterală între România și Austria sau Bulgaria și Olanda, ci un subiect european”
Ioana Ene Dogioiu: Ca să parafrazez titlul unui film celebru la un moment dat, aderarea noastră la Schengen apare din ce în ce mai mult ca un pod îndepărtat. Pentru că în pofida faptului că președinția spaniolă ne este favorabilă explicit, iată că, pe de-o parte, cancelarul austriac a ieșit cu o declarație foarte fermă spunând că nu se pune problema extinderii Spațiului Schengen până când acesta nu va fi reparat; și aș vrea la un moment dat să ne oprim asupra acestui termen – ce înseamnă reparația Spațiului Schengen. Și ministrului Migrației din Olanda a declarat că țara sa nu-și va schimba poziția față de Bulgaria. Ori noi, se știe, suntem la pachet cu Bulgaria: ori împreună afară, ori împreună înăuntru. Realist vorbind, cam care ar fi șansele ca summitul din decembrie – Consiliul JAI din decembrie – să ne aducă un rezultat pozitiv și în sfârșit să intrăm în Spațiul Schengen?
Dacian Cioloș: „Încă cred că există o mică șansă, dar cu cât trece timpul, șansele sunt mai puține. Cu atât mai mult cu cât nu am impresia că există un plan coerent de la București legat de acest subiect, care să integreze situația reală de pe teren și anume poziția Austriei, Olandei, altor state membre care ar fi trebuit deja mai de mult prin intervenția României și na Bulgariei – dar acum vorbim despre România – să accepte și să integreze faptul că acest subiect nu este unul de relație bilaterală între România și Austria sau Bulgaria și Olanda, ci un subiect european și să fi fost tratat ca atare de toți liderii europeni până se rezolvă și nu lăsat până la un următor Consiliu JAI să mai discute un pic România și Austria prin medierea Comisie, pentru că în felul acesta nu rezolvăm”.
Dacian Cioloș: „Ar fi trebuit încă de anul trecut din decembrie sau dacă nu, cel târziu în primăvara acestui an, în concluziile unui Consiliu European să se regăsească un paragraf în care să se menționeze acest subiect” / „Acum a devenit un subiect politic, fără să știm ce trebuie să se întâmple pentru ca un drept legal al României și Bulgariei să poată să fie exercitat”
Ioana Ene Dogioiu: Concret, ce ar putea să facă Bucureștiului – și ne referim aici la președinte, premier și ministru de Interne – pentru a pregăti, cum spuneați, mai bine acest moment?
Dacian Cioloș: „În primul rând, cum am spus, să facă ceea ce trebuie făcut pentru ca acest subiect să devină unul european, nu bilateral. Poziția lui Nehammer arată foarte clar că și din punctul lui de vedere acest subiect este unul european și nu e de relație cu România. Ar fi trebuit încă de anul trecut din decembrie sau dacă nu, cel târziu în primăvara acestui an, în concluziile unui Consiliu European să se regăsească un paragraf în care să se menționeze acest subiect – deja să-l recunoască că el există și este unul european.
Dacă ar fi fost prezent acest subiect în concluziile Consiliului European, într-un fel sau altul, ar fi devenit unul european și ar fi devenit responsabilitatea și a lui Charles Michel și a altor lideri europeni care ar fi trebuit să se implice proactiv să-l rezolve. Nu doar România. Nu s-a întâmplat lucrul acesta. Nu știu de ce liderii responsabili români din Consiliu nu au cerut acest lucru. Nu ar fi târziu nici acum, la sfârșitul anului.
Măcar cu atât să ne alegem dacă nu vom avea acum o decizie fermă că <<gata, de la 1 ianuarie 2024 România intră în Schengen>> măcar să existe un angajament clar că de la 31 martie sau de la 30 mai sau la un moment dat intrăm în Schengen dacă se parcurg etapele a, b și c. Acum a devenit un subiect politic, fără să știm ce trebuie să se întâmple pentru ca un drept legal al României și Bulgariei să poată să fie exercitat”.
Dacian Cioloș: „Nu cred că președinția spaniolă va pune subiectul pe agendă dacă nu există așteptări rezonabile să existe o decizie favorabilă” / „Când vrei să testezi un subiect îl pui pe agendă și vezi cam care este reacția statelor membre. Dar când vrei o decizie, îl pregătești în background și în momentul în care ai garanțiile îl pui pe agendă”
Ioana Ene Dogioiu: Ar trebui să forțăm intrarea pe agenda Consiliului JAI exact ca anul trecut, indiferent dacă avem dinainte o unanimitate pentru a încerca – exact ca anul trecut, sub presiunea momentului – poate, poate îi întoarcem, sau ar trebui să ne abținem de la așa ceva și să nu mai înregistrăm încă un eșec în palmares?
Dacian Cioloș: „În primul rând, nu cred că președinția spaniolă va pune subiectul pe agendă dacă nu există așteptări rezonabile să existe o decizie favorabilă. S-a întâmplat lucrul acesta o dată. Când vrei să testezi un subiect îl pui pe agendă și vezi cam care este reacția statelor membre. Dar când vrei o decizie, îl pregătești în background și în momentul în care ai garanțiile îl pui pe agendă. Deci nu cred că președinția spaniolă va dori să înregistreze un eșec încă o dată pe acest subiect.
Pe de altă parte, nu văd care ar fi interesul României și Bulgariei să pună pe agendă acest subiect doar dacă Guvernul se hotărăște să inițieze o procedură la Curtea Europeană de Justiție și atunci are nevoie de o decizie și într-un termen – nu mai știu exact care este termenul, de câteva săptămâni după ce această decizie a fost luată – guvernul poate să introducă o astfel de procedură”.
Dacian Cioloș: „Cum Nehammer are un comportament politic și politicianist, ar trebui o presiune politică pe el și pe Olanda dacă este cazul să-și schimbe decizia”
Ioana Ene Dogioiu: Ar fi o idee bună?
Dacian Cioloș: „Eu m-am mai exprimat pe acest subiect: nu cred că asta va reazolva problema. Asta poate doar să crească presiunea. O astfel de intervenție în justiție cere timp, durează. Asta ar putea da apă la moară Austriei și să spună <<Nu discutăm nimic până când nu avem o poziție a Curții Europene>> care nu prea văd cum ar putea să ne fie favorabilă, pentru că condițiile în care se iau astfel de decizii sunt destul de clar definite. Câtă vreme Consiliul de Miniștri e abilitat să ia această decizie, nu văd cum o decizie în Justiție poate să oblige un politician, un reprezentant al unui stat membru să ia o anumită decizie și să aibă o anumită poziție.
Deci eu personal, doar dacă asta este singura noastră salvare – o decizie în Justiție – nu cred că asta va rezolva problema. Eu cred că acest subiect ar trebui să fie transformat în unul european la nivelul Consiliului, pentru că acolo se ia decizia. Și așa cum Nehammer are un comportament politic și politicianist, ar trebui o presiune politică pe el și pe Olanda dacă este cazul să-și schimbe decizia.
Și dacă devine un subiect european așa cum sunt și alte subiecte europene unde România – la fel ca toate statele membre – sunt chemate să găsească soluții și soluții de compromis politic ca să poată să ia deciziile, eu să fiu în locul președintelui Iohannis sau a ministrului de Justiție aș spune același lucru. Și aici trebuie un compromis la fel cum ne trebuie și pe alte subiecte pe care trebuie să luăm decizii. Hai să le luăm în ordine pe prioritate: asta este o prioritate, aderarea la Schengen. Hai să lăsăm de-o parte alte subiecte. Sau, din punctul meu de vedere al României, lăsăm de-o parte alte subiecte până când nu am claritate pe acest subiect”.
Dacian Cioloș: „Schengen este slăbit în momentul de față câtă vreme nu avem o politică de azil și de migrație coerentă” / „Acolo unde și poziția lui Nehammer se clatină este că el spune că e nevoie de o revedere a Spațiului Schengen până la o nouă extindere, dar el a acceptat Croația”
Ioana Ene Dogioiu: Dar dacă anul acesta nu se încheie nici cu puțin probabila aderare sau nici măcar cu o dată certă despre care vorbeați? Ar fi un capăt de lume? Ce înseamnă reparația de care vorbește domnul Nehammer?
Dacian Cioloș: „O dată ar fi un capăt de lume pentru că pot exista consecințe politice electorale în România și nu-i de aici de colo să ai o schimbare de structură a reprezentării româniei în Parlamentul European, de exemplu, doar pentru că liderii politici pro-europeni ai României nu au reușit să asigure o reprezentare justă și eficientă a României în instituțiile europene.
Nehammer cu reparația Schengen: De fapt, el exact asta spune – subiectul pe care eu îl pun pe masă nu este unul legat de România și Bulgaria, ci este un subiect european. El nu ar trebui să fie lăsat să facă acest lucru pentru că nu așa se rezolvă probleme, blocând un stat membru sau altul. Dincolo de asta, Schengen este slăbit în momentul de față câtă vreme nu avem o politică de azil și de migrație coerentă, care să fie aplicată în înțelegere între toate statele membre. […]
Acolo unde și poziția lui Nehammer se clatină este că el spune că e nevoie de o revedere a Spațiului Schengen până la o nouă extindere, dar el a acceptat Croația. Nu a acceptat România și Bulgaria și a acceptat Croația fără să aibă argumente obiective și credibile”.
Urmărește aici întreaga emisiune „Piața Victoriei” cu Ioana Ene Dogioiu și Dacian Cioloș
Sursa foto: Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu
