Curtea de Conturi a Uniunii Europene transmite că este foarte puțin probabil ca România să aibă o autostradă completă între Nădlac și București în 2030.
Instituția analizează, într-un raport, 8 mari proiecte de infrastructură de importanță strategică din Uniune, iar în privința României experții europeni notează că probleme precum planificarea ineficientă, implementarea deficitară și fragmentarea proiectelor au dus la întârzieri uriașe în finalizarea lucrărilor.
Experții Curții europene de Conturi notează că nivelul ridicat de birocrație de la noi din țară a afectat implementarea proiectelor.
Instituția dă exemplu autostrăzii A1, care a fost planificată și construită sub forma unui număr mare de proiecte de mici. A fost necesară o autorizație de construcție pentru fiecare 7 km de autostradă și o autorizație de mediu pentru fiecare 26 km, ceea ce a îngreunat mult procesul.
Probleme există și în pregătirea proiectelor, ceea ce duce, spune Curtea, la o cheltuire ineficientă a banilor. De exemplu, pe tronsonul între Lugoj și Deva, două porțiuni de drum au fost conectate greșit, astfel că 800 de metri de autostradă au fost demolați și reconstruiți, pierzându-se astfel – potrivit raportului – 3,7 milioane de euro.
Experții instituției avertizează că orice zi fără autostrăzi înseamnă vieți pierdute în accidente rutiere pe drumuri depășite, ceea ce a declarat recent – pentru Europa FM – și comisarul european Adina Vălean.
Concluzia raportului Curții de Conturi a Uniune Europene este că cel mai probabil până în 2030 România nu va avea o șoseaua de mare viteză care leagă Capitala de granița cu Ungaria.
- Sonia Teodoriu
