Plenul Curții Constituționale și-a explicat, joi, decizia în cazul cuplului Coman-Hamilton. Cei doi bărbați cereau recunoașterea căsătoriei lor pentru ca americanul să primească drept de reședință în România.
Homosexualii s-au adresat prima dată justiției în anul 2016. Decizia în acest caz a fost amânată, în mai multe rânduri, de Curtea Constituțională.
„Aplicând cele dispuse de instanța europeană în interpretarea normelor europene, Curtea Constituțională constată că relația pe care o are un cuplu format din persoane de același sex intră în sfera noțiunii de „viață privată”, precum și a noțiunii de „viață de familie”, asemenea relației stabilite într-un cuplu heterosexual, fapt ce determină incidența protecției dreptului fundamental la viață privată și de familie, garantat de art.7 din Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, de art.8 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și de art.26 din Constituția României.
Bucurându-se de dreptul la viaţă privată și de familie, persoanele de același sex, care formează cupluri stabile, au dreptul de a-și exprima personalitatea în interiorul acestor relații și de a beneficia, în timp și prin mijloacele prevăzute de lege, de o recunoaștere legală și judiciară a drepturilor și îndatoririlor corespunzătoare (a se vedea, în acest sens, și hotărârea Curţii Constituţionale din Italia – Ordinanza n.4/2011, publicată în Gazzetta Ufficiale nr.2 din 12 ianuarie 2012)”, se arată în motivarea CCR.
„Prin urmare, Curtea constată că dispozițiile art.277 alin.(2) din Codul civil, potrivit cărora ”căsătoriile dintre persoane de acelaşi sex încheiate sau contractate în străinătate fie de cetăţeni români, fie de cetăţeni străini nu sunt recunoscute în România” nu pot constitui temeiul pentru autoritățile competente ale statului român de a refuza acordarea dreptului de ședere, pe teritoriul României, soțului – resortisant al unui stat membru al Uniunii Europene și/sau a unui stat terț, persoană de același sex, care este legat printr-o căsătorie, legal încheiată pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, cu un cetățean român, cu domiciliul ori reşedinţa în România, sau cetățean al unui stat membru al Uniunii Europene, care are dreptul de rezidenţă în România, pentru motivul că dreptul intern român nu prevede/recunoaște căsătoria între persoane de același sex.
Astfel, în condițiile în care prevederile art.277 alin.(4) din Codul civil statuează că ”Dispoziţiile legale privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European rămân aplicabile”, interdicția recunoașterii căsătoriei nu se aplică în situația în care cetățeanul unui stat membru al Uniunii Europene sau al unui stat terț, persoană de același sex, căsătorită cu un cetățean român sau al unui stat membru al Uniunii Europene, în temeiul articolului 21 alineatul (1) TFUE și al articolului 7 alineatul (2) din Directiva 2004/38, solicită acordarea dreptului de ședere, pentru o perioadă mai mare de trei luni, pe teritoriul statului român, în scopul reîntregirii familiei”, potrivit motivării.
CJUE a decis că țările din blocul comunitar nu pot împiedica şederea pe teritoriul lor a unui cuplu de acelaşi sex, format dintr-un cetăţean al Uniunii şi altul din afara acesteia. Problema recunoașterii în România a mariajului dintre două persoane de același sex a fost ridicată în instanță de o familie de bărbaţi, un român şi un american, care au dat în judecată România pentru că nu le-a recunoscut căsătoria oficiată la Bruxelles. După doi ani, azi, CCR a dat o decizie definitivă în cazul cuplului Coman-Hamilton.
