Curtea Constituțională dezbate miercuri două spețe privind familia: inițiativa de revizuire a Constituției în sensul definirii familiei drept căsătoria între un bărbat și o femeie, dar și recunoașterea în România a căsătoriilor homosexuale încheiate în străinătate.
Prima speță: un cuplu gay căsătorit în Belgia cere recunoașterea acestui act în România
Avocata cuplului de homosexuali căsătoriți în Belgia și care cer recunoașterea acestui act și în România și-a susținut astăzi pledoaria în fața Curții Constituționale.
Ea încearcă să-i convingă pe magistrații CCR că legislația din România este discriminatorie – ceea ce contravine Constituției.
Avocata Iustina Ionescu – care face parte și din conducerea ACCEPT, asociația care militează pentru drepturile minorităților sexuale – susține că nerecunoașterea căsătoriilor homosexuale din afara țării este o prejudecată.
“Avem de-a face cu un drept atins, dreptul la viaţă privată şi familie, pe baza unui criteriu apărat de lege, orientarea sexuală, iar diferenţierea rezultă din comparaţia a două categorii de persoane: cuplurile heterosexuale căsătorite în Belgia şi cuplurile homosexuale căsătorite tot în Belgia. Primelor li se recunosc efectele juridice ale căsătoriilor deja încheiate, celorlalţi nu“, a spus Iustina Ionescu.
Avocatul spune că nu există o justificare obiectivă a interdicţiei de recunoaştere a căsătoriilor homosexuale încheiate în afara ţării, ci este vorba despre o “prejudecată”, inclusiv statul, în cursul procesului, transmiţând că “societatea românească nu este pregătită” pentru o astfel de măsură.
Iustina Ionescu spune că argumentele Guvernului, de opoziţie faţă de modificarea Codului civil, nu pot fi susţinute, având în vedere că Executivul a transmis că recunoaşterea căsătoriei între homosexuali ţine de “ordinea publică”.
“Cei doi au făcut aceeaşi alegere de stabilitate ca şi cuplurile heterosexuale, o alegere respectabilă şi morală”, a susţinut avocatul.
Unul dintre bărbații care au cerut recunoașterea căsătoriei – Adrian Coman – a explicat de ce el și partenerul său au făcut această solicitare.
”Suntem deja de 14 ani împreună. Chiar numărul acesta spune ceva. Acum ne cunoașteți cât de puțin. Noi suntem căsătoriți și dacă vom divorța vreodată, asta va fi singura manieră în care nu vom mai fi căsătoriți”, a mai precizat românul.
Partenerul său și-a exprimat încrederea că românii vor accepta căsătoriile între persoanele de același sex: ”cred că sunt pregătiți, cred că sunt deschiși la minte, pasionți și cu inimă mare, cu multe opinii și speranță pentru viitor și cred că ne vor sprijini”.
În apărarea cuplului de homosexuali a vorbit şi preşedintele Consiliului pentru Combaterea Discriminării, Csaba Asztalos. El a spus că redactarea legii nu trebuie să țină cont de prejudecăți.
“Demnitatea umană, ca valoare şi drept fundamental, presupune şi obligaţii pozitive şi negative ale statului. Una din obligaţiile negative ale statului este de a se abţine atunci când este în executarea legii de la un comportament în raport cu individul care să afecteze demnitatea umană, adică să îl desconsidere, să aibă tratament dispreţuitor“, a spus preşedintele CNCD.
“CEDO nu poate obliga statele să legalizeze căsătoriile, dar există obligaţia de o anumită recunoaştere. În Codul civil nu avem nicio formă de recunoaştere a acestui drept de viaţă de familie. Aici este problema majoră şi o încălcare a demnităţii umane“, a mai spus şeful CNCD.
A doua speță: redefinirea familiei
CCR se pronunță astăzi și asupra propunerii de revizuire a Constituţiei în sensul definirii căsătoriei ca uniune între o femeie şi un bărbat.
Proiectul de revizuire a Constituției a fost depus la Parlament pe 23 mai de către Coaliția pentru familie, însoțit de trei milioane de semnături. Inițiatorii își motivează demersul prin faptul că susţin “normalitatea” şi susțin că abordarea “fie din perspectiva paradigmei religioase, fie a paradigmei sociologice” arată că “normalitatea” poate fi doar o familie heterosexuală, având în vedere că “specia umană nu poate supravieţui altfel”.
“Nu suntem intoleranţi, respectăm comportamentul sexual al oricărui om. În acelaşi timp însă nu putem să substituim ideea de normalitate prin acte individuale pe care le respectăm, dar cred că în spaţiul privat, acolo le este locul”, a motivat Viorel Pătrana, reprezentant al Federaţiei Asociaţiilor de români din Europa și unul dintre inițiatorii demersului.
Un alt inițiator, Mircea Tudor, membru al Coaliţiei pentru familie, a spus că faptul că a ajuns la Senat un camion cu semnături dovedeşte că “poporul român are voinţă, conştiinţă şi chiar ştie să facă ceva când are cu adevărat un obiectiv major”. “Această iniţiativă nu este împotriva a nimic, este pentru familia tradiţională este alcătuită din bărbat şi femeie, care poate da naştere la copii”, a susţinut Alina Toma, membru al comitetului de iniţiativă, întrebată dacă proiectul este împotriva parteneriatului civil.
Pe de altă parte, un grup de 24 de organizaţii neguvernamentale şi patru organizaţii internaţionale cer Curţii Constituţionale să respingă iniţiativa privind revizuirea Constituţiei în sensul definirii familiei drept căsătoria între un bărbat și o femeie, definiţie care ar încălca dreptul la viaţă privată şi familie.
