Un număr de 55.000 de profesori din învăţământul primar şi gimnazial vor urma cursuri de formare, în următorii patru ani, în cadrul unui proiect al cărui contract de finanţare a fost semnat, marţi, la Palatul Parlamentului.
Valoarea totală a contractului este de peste 42 de milioane de euro şi va avea acoperire naţională prin implicarea inspectoratelor şcolare din judeţele Bihor, Iaşi şi Bucureşti şi a Caselor Corpului Didactic din Botoşani, Braşov, Bucureşti, Buzău, Cluj, Olt, Teleorman şi Timiş.
Potrivit unui comunicat de presă transmis, marţi, de către reprezentanţii Ministerului Educaţiei Naţionale, ministrul Liviu Pop şi ministrul delegat pentru fonduri europene, Marius Nica, au semnat, la Palatul Parlamentului, contractul de finanţare privind derularea proiectului „Curriculum relevant, educaţie deschisă pentru toţi” (CRED).
„Este un proiect ambiţios şi absolut necesar pentru sistemul de învăţământ din România, întrucât a fost aprobat un nou curriculum atât pentru învăţământul primar, cât şi pentru cel gimnazial, acesta din urmă fiind în curs de implementare. Proiectul atinge toate elementele necesare formării pentru un act de predare de calitate din perspectiva profesorului”, a declarat ministrul Educaţiei Naţionale, Liviu Pop.
Pentru desfăşurarea activităţilor de formare vor fi alcătuite 2.750 grupe de profesori în toate judeţele şi din București.
Numărul total de ore de formare la nivel naţional este de 330.000, implicând aportul a 900 de formatori.
„Toţi cei 55.000 de participanţi la cursurile de formare vor primi o subvenţie în cuantum de 600 de lei. Suplimentar, pentru cadrele didactice generatoare de bune practici vor fi acordate 150 de premii. De asemenea, vor fi elaborate 18 ghiduri metodologice care acoperă toate disciplinele prevăzute în noile planuri-cadru pentru învăţământul primar şi gimnazial”, anunţă Ministerul Educaţiei Naţionale.
În primele luni ale proiectului se va discuta despre abordarea curriculară, centrată pe competenţe, cu scopul de a asigura oportunităţi egale pentru elevii grupurilor dezavantajate, inclusiv pentru cei reintegraţi în programe de tip „A doua şansă”.
Totodată, se urmărește creşterea calităţii şi relevanţei educaţiei în şcolile aflate în zone cu populaţie vulnerabilă, ţinta fiind reducerea ratei abandonului școlar.
Astfel, se vor desfăşura proiecte pentru cel puţin 2.500 de elevi.