“Cumințenia Pământului”, realizată din calcar crinoidal prin tehnica cioplirii, a fost în creată în 1907, marcând cea mai apreciată perioadă de creaţie a sculptorului Constantin Brâncuşi, alături de opere precum “Sărutul” şi “Rugăciunea”.
Sculptura, care reflectă o filosofie a lui Brâncuși anterioară creștinismului, prezintă o femeie concentrată asupra sa, figura degajând un mister care o transformă într-un portret universal. Atitudinea statuii sugerează un sentiment de ataşament faţă de pământul mamă.
Inițial, a fost expusă în 1910 la Muzeul Național de Artă al României, stârnind reacții contradictorii, dar în cele din urmă a fost acceptată.
De-a lungul timpului, lucrarea a avut doi proprietari, familia lui Gheorghe Romaşcu, un bun prieten al lui Brâncuşi, care i-a vândut opera direct acestuia şi, în perioada comunistă, statul român, care a luat în mod abuziv “Cuminţenia Pământului”, expusă timp de 50 de ani la Muzeul Naţional de Artă a României.
În 1911, “Cuminţenia Pământului” a fost vândută chiar de Brâncuşi lui Gheorghe Romașcu, inginer şi iubitor de artă. Opera a fost confiscată abuziv în 1957 şi a expus-o în Muzeul de Artă al României. În 2012, în urma unui proces lung, opera a fost retrocedată moştenitorilor lui Romaşcu.
În 2014, “Cuminţenia Pământului” a fost prezentată în cadrul expoziţiei private dedicate avangardei româneşti “Showcasing Romanian Avant-garde Art, from Private Collections, on exclusive display”, organizată de către Artmark la Bucureşti, cu prilejul vizitei a aproximativ 20 de importanţi colecţionari din Marea Britanie, Franţa, Rusia, Norvegia, Germania.
Miercuri seară, ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, a anunţat pe pagina sa de Facebook că proprietarii sculpturii lui Brâncuşi au acceptat oferta de achiziţie de 11 milioane de euro propusă de comisia de negociere mandatată de Guvern.
“Proprietarii Cuminţeniei Pământului, lucrarea lui Constantin Brâncuşi, au acceptat oferta de achiziţie propusă de comisia de negociere mandatată de Guvernul României pe care am condus-o, în valoare de 11 milioane de euro. Din această sumă, Guvernul României va plăti 5 milioane de euro, iar pentru restul ei, Ministerul Culturii va lansa o subscripţie publică naţională. Detaliile campaniei de subscripţie vor fi anunţate în perioada următoare”, a scris ministrul Culturii pe pagina de Facebook.
