Se transmite prin contact direct cu sângele sau cu alte fluide corporale (de exemplu, salivă, urină) ale unor persoane infectate, în viață sau decedate. Infectarea este posibilă și prin contact sexual neprotejat cu persoane aflate în convalescență, timp de până la șapte săptămâni după recuperare.
Virusul Ebola nu se transmite prin aer, ca gripa. Contactul fizic simplu cu o persoana bolnava se pare ca nu este suficient pentru a contracta boala. Transmiterea prin obiecte puternic contaminate este aparent posibila.
Perioada de incubare – adică intervalul dintre momentul infectării şi momentul în care primele simptome se prezintă – este cuprinsă între două şi 21 de zile, crescând riscul extinderii bolii.
Primele semne ale infectării cu virusul Ebola sunt astenia, febra, durerile de cap, musculare şi durerile în gât, debutul fiind brusc.
Următoarea fază a bolii este caracterizată de vomă, anorexie, dureri de cap, toracice și abdominale, erupție cutanată care apare pe trunchi, extinzându-se rapid către cap, mâini şi picioare.
În faza de stare a bolii apar hemoragiile interne și externe abundente și disfuncții ale ficatului, rinichilor și insuficiențe la nivelul mai multor organe, aceasta fiind faza finală a bolii.
În doar câteva zile pacientul ajunge astfel la un punctul critic – momentul în care fie începe să îşi revină, fie trece în faza fatală, febra hemoragică.
Nu exista tratament profilactic (precum un vaccin) si nici tratament specific (antiviral). Pacientii grav bolnavi necesita terapie intensivă.
Călătorii care se întorc dintr-o zonă afectată de infecţia cu virusul Ebola şi care dezvoltă simptome cum ar fi febră, cefalee, diaree sau stare generală alterată după trei săptămâni de la călătorie trebuie să se adreseze medicului şi să precizeze că au fost în zona respectivă.
