Borangicul, sau mătasea naturală românească, se produce cu multă muncă, răbdare și pasiune.
Tot procesul de creare a unei ii de borangic începe, de fapt, cu plantarea dudului, îngrijirea lui, apoi hrănirea viermilor de mătase, formarea gogoșilor de mătase, filarea gogoșilor, toarcerea firelor, țeserea materialului, coaserea manuală a modelelor tradiționale.
Cristina Niculescu a pus bazele unui atelier de ii în satul natal, la Stoenești, în județul Vâlcea.
Se ocupă de creșterea viermilor de mătase, prelucrarea firului de borangic, țeserea lui în război manual, exact cum se făcea pe vremea bunicii.
A prins gustul acestei arte în casa părintească, de mic copil, pe vremea când era ajutorul de bază al mamei ei.
Cristina își găsește inspirația pentru noile ii tot în produsele bunicilor, din ii, fote sau marame vechi. Din momentul în care se așază la război, crearea unei ii durează aproximativ două sau trei săptămâni, dacă lucrează mai multe persoane la același produs.
Astăzi, atelierul de ii este o afacere de familie, pe care a pornit-o cu greu, cu pași mici și anevoioși.
De-a lungul anilor, a ținut piept tuturor tentațiilor care ar fi putut să-i ușureze munca, precum mașinile de țesut automate, din dorința de a păstra intactă tradiția acestui meșteșug românesc.
A vrut să facă ceva în țara ei, spune Cristina, și a creat, astfel, și zece locuri de muncă.
Aurora Ungureanu este una dintre femeile care lucrează în atelier. Acum are 79 de ani, dar a învățat să dezlâneze gogoșile de mătase de la mama ei, încă de când era copil.
Cristina recunoaște ca are doar clienți români și motivează prin faptul că foarte puțini străini ar putea să înțeleagă tot procesul de fabricare al unei ii.
Românii înțeleg de ce o ie creată manual costă mai mult și, mai mult decât atât, se simt mândri atunci când îmbracă o astfel de bluză, mărturisește Cristina Niculescu.
Vrea să ducă mai departe acest meșteșug pentru ca românii să-și cunoască rădăcinile și să nu se piardă tehnica tradițională de creare a portului național, exact așa cum lucrau bunicii noștri.
Cum prinde viață ia de borangic
FOTO&VIDEO: Lavinia Dragomir
