Radu Văcăreanu, rectorul Universității de Construcții din București, a fost invitat în emisiunea „România în Direct” la Europa FM. Bucureștiul ar arăta mai rău ca în 1977 în cazul unui cutremur asemănător cu cel din Turcia – spune rectorul Universității de Constructii din Capitală. În tot acest timp, autoritățile spun că sunt bani inclusiv din Planul Național de Redresare și Reziliență pentru consolidarea clădirilor.
Clădirile construite până la finalul celui de-al doilea Război Mondial, a explicat Radu Văcăreanu, nu au avut reglementări tehnice privind proiectarea la cutremur: „Blocurile care, din păcate, au reprezentat majoritatea catastrofelor la 4 martie 1977 – de fapt, începând cu 10 noiembrie 1940. Cele făcute după cel de-al Doilea Război Mondial până în 1977, putem să discutăm despre ele, dar nu sunt aceași categorie cu cele făcute până la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial”.
Capitala are peste 600 de imobile încadrate în clasa I sau a II de risc seismic
Peste 1400 de oameni au murit numai în București la cutremurul din 4 martie din 1977. Zeci de clădiri au fost atunci distruse sau avariate.
În acest moment, sunt peste 600 de imobile încadrate în clasa I sau a II de risc seismic. Cum ar arăta Capitala dacă s-ar întâmpla un scenariu asemănător cu cel din Turcia? Iată răspunsul dat la Europa FM de rectorul Universității de Construcții din Capitală – Radu Văcăreanu.
„Lucrurile ar arăta mai rău ca în 1977. Spun lucrul acesta pentru că pe de-o parte avem clădiri care au trecut prin 1940 și 1977 și care nu sunt consolidate nici în momentul acesta – aici eu nu mă refer doar la clădirile de locuit”, a explicat la Europa FM Radu Văcăreanu.
Multe probleme sunt la clădurile publice: „Problema riscului seismic să fie extinsă către clădirile publice – aici mă refer la școli, la spitale, la grădinițe, la orice tip de clădire publică”.
Radu Văcăreanu, la „România în Direct”: Cutremurul din 1977, lecție pentru comunitatea inginerească nu numai din România
Situația construcțiilor de după 1990
Întrebat dacă ar intra într-o construcție de după 1990, Radu Văcăreanu a spus că „Și locuiesc într-un bloc făcut după 1990”.
Însă, rectorul Universității de Construcții dn București a mai sus că: „Vreau să fac o precizare: noi, începând cu 1963, am avut reglementări tehnice privind proiectarea la cutremur, dar ele reflectau cunoștințele reduse ale vremii. Cutremurul din 1977, pe lângă aspectele tragice pe care le-a adus, a învățat foarte multe comunitatea inginerească nu numai din România”.
Radu Văcăreanu: 1977, moment de cotitură și cu impact important în comunitatea inginerească din lume
„Să știți că există rapoarte din Statele Unite care vorbesc de faptul că 1977 a avut consecințe importante asupra ingineriei tehnice din Statele Unite. Grecii spun foarte clar că momentul 4 martie 1977 a fost un moment de cotitură și pentru ei.
1977 a însemnat, de fapt, o cu totul altă abordare a proiectării la cutremur văzând lecțiile din 1977, abordare care a fost temperată – ca să spun așa – de rigorile vremii în ceea ce privește economia de materiale. Dar fondul construit până în 1977 – să spunem, ’60-’77 – care a folosit niște reglementări limitate de proiectare la cutremur s-a comportat bine având în vedere că din fondul construit doar 0,17 la mie a avut de suferit”, a explicat Radu Văcăreanu la Europa FM.
Radu Văcăreanu: Știu că percepția este că după 1990 standardele – în ceea ce privește controlul proiectării, execuției și exploatării clădirilor – au scăzut din punct de vedere al aplicării. Sunt convins că există exemple, dar e greu să generalizezi
„După 1990, am avut trei modificări importante ale reglementărilor tehnice în ceea ce privește proiectarea la cutremur – seria de normative T100. Primul în 1992, al doilea în 2006, iar al treilea în 2013.
Fiecare dintre aceste reglementări tehnice evolutive au adus reguli din ce în ce mai bune de proiectare la cutremur, dar incrementul acesta de <<mai bine>> nu este atât de important ca incrementul pe care l-a adus momentul din 1977. Vreau să spun că după 1990, în ceea ce privește reglementările tehnice privind proiectarea la cutremur, lucrurile au mers în sus”, a mai spus Radu Văcăreanu.
„Eu știu că în mentalul colectiv percepția este mai degrabă îndreptată spre faptul că după 1990 standardele în ceea ce privește controlul proiectării, execuției și exploatării clădirilor au scăzut din punct de vedere al aplicării acestor prevederi legale. Sunt convins că există exemple punctuale în acest sens în care proiectantul, constructorul sau dezvoltatorul și beneficiarul nu și-a făcut treaba așa cum trebuie, dar este foarte greu să generalizezi și nu cred că poate fi vorba despre o generalizare”, a mai explicat rectorul Universității de Construcții dn București.
Cum arăta România în cazul unui cutremur similar ca în Turcia? „La nivel de București, mai rău ca în 1977”
„Cel puțin la nivel de București, lucrurile ar arăta mai rău ca în 1977. Spun lucrul acesta pentru că pe de-o parte avem clădiri care au trecut prin 1940 și 1977 și care nu sunt consolidate nici în momentul acesta. Aici nu mă refer doar la clădirile de locuit, pentru că știți că discursul general se referă la clădirile rezidențiale care sunt pe lista Primăriei. Lista aceea reprezintă, să spunem, imaginea unui eșantion.
Dar în alte clădiri care nu sunt identificate în momentul de față – și aș vrea foarte mult ca problema aceasta a riscului seismic să fie existinsă către clădirile publice – școli, spitale, grădinițe, la orice tip de clădire publică.
Din punctul acesta de vedere, modificarea pe care a făcut-o Ministerul Dezvoltării în a schimba sau a lărgi clădirile eligibile introducând și publice la proiectul de clădiri rezidențiale private, dar și risc seismic II alături de risc seismic I – este o inițiativă extrem de benefică, care dă rezultate”, a mai explicat Radu Văcăreanu la Europa FM.
Prefectul Capitalei: „Este necesar să consolidăm clădirile vechi ale Bucureștiului”
Autoritățile spun că prin Planul Național de Redresare și Reziliență se pot accesa acum mult mai ușor bani pentru consolidarea clădirilor.
„Și acest ultim tragic eveniment să ne trezească la realitate și să ne mobilizeze, să ne conștientizeze cu privire la faptul că este necesar să consolidăm clădirile vechi ale Bucureștiului”, a spus prefectul Capitalei – Toni Greblă.
Cutremurul din 4 martie 1977 a avut magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter.
Sursa foto: Shutterstock
