Duminică seara – 8 octombrie 2023 – la PRO TV, o anchetă „România, te iubesc!” a arătat cum se poate face o afacere în România, de peste 100 de milioane de euro, dacă ai pârghiile politice și administrative corecte. Această afacere îi aduce în prim-plan pe fiul secretarului general al PSD Paul Stănescu – Ștefan Stănescu – și pe preotul Iscru – pe care îl știți din ancheta Recorder „Dumnezeul Achizițiilor”. Împreună cu un asociat, cei doi au concesionat 80% din stuful Dunării și ca să-i dea valoare economică o lege trece cu viteză prin Parlament transformând stuful în furaje, bălțile în pășuni, ceea ce le oferă dreptul să ia subvenții europene. „O anchetă grea, foarte grea, asamblată după luni de muncă de Paul Angelescu”, a menționat Cătălin Striblea.
„Cei 100 de milioane i-am calculat după ce am vorbit cu șeful APIA Tulcea și am întrebat câtă lume a aplicat pentru această nouă subvenție și a spus că două firme, doi concesionari mari”
Paul Angelescu: „O precizare, cei 100 de milioane de euro sunt calculați pe 25 de ani. Concesiunile au fost luate pe o perioadă uriașă la niște redevențe foarte mici pentru că ele au fost semnate – aceste contracte – în momentul în care subvenționarea acestei activități de recoltare a stufului nu era niciun fel în cărți pentru a primi subvenții. Iar redevența în această situație a fost calculată la o valoare destul de mică pentru că fără subvenție activitatea e destul de dificilă, inclusiv din punct de vedere economic, să o gestionezi”.
Cătălin Striblea: Adică până azi, în România, stuful era o plantă care se recolta iarna și era folosită la?
Paul Angelescu: „În principal pentru construcții, acoperișuri. Pe vremea Regimului Comunist, Delta nu era în patrimoniul UNESCO și se tăia stuful la greu și se făcea hârtie. Între timp, combinatele de celuloză au fost desființate. Încă o precizare: cei 100 de milioane i-am calculat după ce am vorbit cu șeful APIA Tulcea și am întrebat câtă lume a aplicat pentru această nouă subvenție și a spus că două firme, doi concesionari mari”.
„Câțiva ani mai târziu, familia Stănescu și familia Iscru au business împreună în Deltă”
Cătălin Striblea: Cine sunt acționarii în aceste firme?
Paul Angelescu: „Acționarii în aceste firme sunt familia Stănescu, un fost consilier al domnului senator Stănescu, soția unui fost consilier al domnului senator Stănescu – de pe vreme când era ministru al Dezvoltării – e o poveste întreagă și acolo pentru că a fost acea anchetă Recorder care a arătat cum consilierul respectiv avea firme care câștigau contracte pe bandă rulantă din PNDL, iar el era consilier la Ministerul Dezvoltării care împărțea banii din PNDL.
Când a început tot scandalul acesta și a început și o anchetă DNA la vremea respectivă, care este în continuare în derulare in rem, s-au oprit afacerile pentru un moment. Și domnul Stănescu la vremea respectivă spunea că nu are nicio legătură cu domnul Iscru, că altcineva l-a adus în Minister și, iată, câțiva ani mai târziu, familia Stănescu și familia Iscru au business împreună în Deltă. Însă, nu acesta a fost neapărat motivul pentru care am făcut ancheta”.
Motivul pentru care Paul Angelescu a pornit această anchetă
Paul Angelescu: „De fapt, totul a pornit de la opacitatea uriașă cu care s-a adoptat legea care a făcut posibilă ca această activitate veche de zeci de ani în Deltă să devină dintr-o dată eligibilă pentru subvenții europene”.
Cătălin Striblea: Cum au procedat? Este spectaculos ce ai găsit în Parlamentul României…
Paul Angelescu: „Am mers pe firul legii și era un proiect de lege inițiat de un deputat PSD de Vâlcea în 2021 care a fost respins de Senat. Procedura este că Senatul poate să respingă, îl trimite mai departe spre Camera Deputaților, Camera Deputaților poate să aprobe sau să respingă la rândul său și atunci devine sau nu lege.
Proiectul acela care viza introducerea posibilității de a construi pe pajiști parcuri indutriale și ferme peisagistice a stat doi ani în Parlament fără ca nimeni să se intereseze de el între Senat și Camera Deputaților, fără să intre în dezbatere în vreo comisie și brusc cu câteva săptămâni înainte să expire termenul până la care anul acesta fermierii puteau să aplice pentru subvenția APIA cineva și-a adus aminte de acest proiect.
Dar cum și-a adus aminte? A luat proiectul, i-a păstrat titlul, i-a șters tot conținutul și a adăugat două articole despre posibilitatea de a subvenționa paludicultura – fiind definită ca recoltarea stufului de pe mlaștini și turbării. Ei nu au spus Delta acolo, dar aceea era miza. Aproape tot stuful din România este în Deltă”.
Cătălin Striblea: Au șters un proiect de lege, l-au umplut cu altceva…
Paul Angelescu: „Și a trecut în… cred că mai puțin de zece zile de Comisia de Agricultură, Comisia de Mediu și plenul Camerei Deputaților fără ca măcar o dată – și acesta a fost momentul în care am decis noi în redacție că subiectul este de interes public – cineva să pronunțe cuvintele care definesc spiritul noilor modifucări: stuf, deltă, mlaștină și așa mai departe”.
„Ministrul Agriculturii din prezent, din Guvernul Ciolacu, la vremea respectivă conducea ședința Comisiei de Agricultură”
Cătălin Striblea: Cine a purtat firul legii în Parlament?
Paul Angelescu: „Și aici este un mare semn de întrebare pentru că, în mod normal, în dreptul amendamentelor ar trebui să apară numele unui partid sau numele unui deputat care au eliminat mai multe articole și au decis să adauge altele. Aici nu apare nimic”.
Cătălin Striblea: Adică nu știm cine a făcut legea.
Paul Angelescu: „Deocamdată nu”.
Cătălin Striblea: Bănuim partidul, că l-am văzut activ pe ministrul Agriculturii pe vremea respectivă.
Paul Angelescu: „Ministrul Agriculturii din prezent, din Guvernul Ciolacu, la vremea respectivă conducea ședința Comisiei de Agricultură. Era președintele Comisiei de Agricultură”.
Cătălin Striblea: Ce s-a întâmplat a doua zi după adoptarea legii?
Paul Angelescu: „Legea apare în Monitorul Oficial după ce a fost votată de plen, se așteaptă un număr de zile să vad dacă cineva depune contestație la Curtea Constituțională, este trimisă președintelui și președintele o semnează și apare în Monitorul Oficial. Asta s-a întâmplat pe 11 mai. Pe 12 mai, în Administrația Deltei Dunării – o instituție guvernamentală care ține de Ministerul Mediului – era deja pregătit un întreg referat semnat de mai multe persoane, inclusiv de guvernatori, prin care cereau la cadastru să schimbe terenurile cu stuf din categoria ape stătătoare în pajiști și ele nici măcar în pașjiști nu au fost schimbate, ci au fost trecute la pășuni la cadastru”.
Urmărește aici întreaga emisiune „România în Direct” cu Cătălin Striblea și Paul Angelescu
Sursa foto: Europa FM
