Gazetarul Cristian Tudor Popescu a vorbit, în ultima ediție Piața Victoriei pe anul acesta, despre cum a trăit și cum trăiește anul pandemiei, ce l-a marcat în acest bizar an 2020, ce l-a bucurat și ce anume își dorește acesta pentru 2021:
“Pentru mine, urât a fost ce am văzut în jur, oamenii bolnavi, care și-au pierdut slujbele, cei care au murit, prea mulți. Pentru mine nu a fost o schimbare esențială. Eu și înainte de pandemie trăiam aproape la fel.
Această izolare impusă de pandemie nu era foarte diferită. Stau singur, trăiesc singur, nu pot să spun că-mi place singurătatea, ci sunt un singuratic autentic, așa am fost dintotdeauna. Sunt autoconținut.
Când stau singur nu știu ce înseamnă să te plictisești, a sta în casă și a-mi vedea de cărți, de filme, de scris, asta făceam și înainte de pandemie. Mi-am dorit la sfârșitul acestui an să mă retrag din aparițiile publice, considerând că lucrurile se vor așeza.
Trump a picat în Statele Unite, Maia Sandu l-a învins pe Dodon în Republica Moldova și speram ca și în România lucrurile să se așeze la final de an. Se pare că nu pot să plec, nu pot să-mi dau voie să plec după ce se întâmplă în momentul de față. Aș fi vrut ca în 2021 să mă întorc la meseria mea de scriitor, se pare că nu o să pot, probabil va trebui să continuăm această muncă.”
Care este sensul vieții?
R: Cel mai bun răspuns la această întrebare, din câte cunosc eu, l-a dat Constantin Noica: E foarte bine că viața nu are niciun sens, pentru că, astfel, pot să-i dau eu unul.
Mesaj pentru românii afectați de pandemie:
R: Trăind în continuare și luptând pentru viața asta a noastră, de aici, din România, luptând cu această viață, nu fac decât să-i iubească în continuare pe cei care au murit.
