Nimeni nu știe, cu exactitate, cât lemn se taie în România, nici legal nici fără acte și nici ce suprafață acoperită de păduri avem. Datele oficiale se bazează pe estimări, astfel că totul este pus sub semnul întrebării din cauza lipsei de transparență, spune Csibi Magor, fostul șef al WWF România:
„Toate aceste lucruri sunt estimări, inclusiv suprafața acoperită e o estimare. Asta nu înseamnă că acele terenuri sunt acoperite cu păduri, asta nu spune nimic despre calitatea pădurilor, nu spune nimic despre subiect. Noi tot spunem despre țările mari din Europa că au distrus biodiversitatea lor, dar noi suntem cu mult sub media europeană la suprafața acoperită cu păduri. (…) Avem un sistem complet netransparent, orice cifră mi-ai spune trebuie s-o pun sub semnul întrebării, vorbim de niște cifre pe care e foarte greu să le verificăm.”
Csibi Magor a discutat, la Deșteptarea României, alături de Cătălin Striblea și ascultătorii Europa FM, despre tăierile ilegale și exploatarea pădurilor în mod rațional.
Acesta spune că, teoretic, și în România s-ar putea face o exploatare rațională a pădurilor, însă e nevoie de o schimbare majoră la nivel de legislație și organizare a instituțiilor care supraveghează tăierile:
„Poate fi exploatat în mod rațional, ce nu poate fi făcut este să fie exploatat rațional de instituțiile și de legislația care a fost până acum. Avem sisteme de stat care se lută sistematic împotriva transparenței. Dacă am vrea să vedem ce se întâmplă în pădurile noastre, la modul real, am putea să facem aproape instant. Faptul că orice reformă este întârziată și uite vorbim de SUMAL, care este un succes al sistemului, din 2007 se tot prelungește, a fost amânat de N ori, avem infrigement din cauza asta. (…) Majoritatea oamenilor sunt de bună credință, însă sistemul este profund trecut și ar trebui regândit.
Nu vom putea vorbi în schimb despre oprirea completă a tăierilor de copaci, mai spune fostul șef WWF România:
„Într-o țară în care 43% din populație se încălzește la sobe, nu știu cum am puteasă reducem acest lucru.”
În schimb, tăierile de păduri ar putea fi mult mai ușor controlate dacă ar exista și instrumente eficiente care să monitorizeze acest lucru, susține Csibi Magor:
„Se vorbește în minister despre monitorizare satelitară. De astfel de reforme avem nevoie, nu numai pentru păduri. Oricine spune că sistemele de stat până acum au fost transparente aș putea să fiu sceptic pentru că, lucrând cu ei, m-am lovit de un zid.”
Momentan, autoritățile au ca sursă de verificare a tăierilor de păduri SUMAL 2.0, un sistem bun, dar insuficient, spune invitatul lui Cătălin Striblea:
„SUMAL 2 e un instrument bun, dar insuficient ca să ofere acea transparență de care sistemul are nevoie. Pentru prima dată, ai acces la niște informații la care n-ai avut, inclusiv în momentul în care încarcă camionul, ei trebuie să facă poză. (…) De cele mai multe ori, poza e făcută ca să vezi destul de greu. Avem o nouă metodă de a transporta cherestea, cu microbuze de exemplu, amenda nu este destul de mare încât să descurajeze transporturile.”
Exploatarea rațională a pădurilor ar presupune și un control amănunțit asupra exploatărilor industriale:
„Sunt niște companii foarte mari care exploatează în România, nu întotdeauna după cele mai bune practici. (…) Exploatarea la nivel industrial e destul de necontrolată și prost gestionată în România. Nu comunitățile locale distrug pădurile din România, nu de acolo e problema, vine de la un nivel industrial, ar trebui reglementat mult mai bine și cât de accesibile vrem să facem resursele noastre către companii care vor să exploateze.”
Drept urmare, singura soluție de a ajunge la exploatarea rațională a pădurilor în România trebuie să înceapă cu transparența operațiunilor și să continue cu investiții în sisteme performante de monitorizare, concluzionează Csibi Magor:
„Orice sistem vrei să controlezi, vrei să faci transparență. Să avem niște sisteme care ne ajută să avem o vizibilitate maximă, un sistem de supraveghere satelitară ne-ar ajuta să vedem nu numai ce se întâmplă cu pădurile, foarte multe state aplică deja aceste lucruri. Trebuie o reformă, nu putem să ne mai gândim la o pădure ca la lemn.”
