Criza ucraineană a fost dezbătută, joi, într-o reuniune a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite.
Statele Unite ale Americii au cerut Rusiei “să renunţe la calea războiului” cu “pretexte falsificate”.
“În viitor, lumea îşi va aminti de acest angajament sau de refuzul de a o face”, a punctat şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, care a propus să se întâlnească cu omologul rus, Serghei Lavrov, “în Europa, săptămâna viitoare.
Amenințarea unui război la granița Ucrainei cu Rusia este analizată, vineri, într-o ședință a Organizației pentru Cooperare și Securitate în Europa. OSCE este forul care monitorizează în teren situația încă din 2014, când Rusia a anexat Crimeea.
Mai multe salve de obuz au fost trase, joi, în regiunea Donbas din estul separatist al Ucrainei, în apropierea zonelor controlate de rebelii susținuți de Moscova. Lovite ar fi fost o grădiniță, o școală și o stație de termoficare. Ambele părți se acuză reciproc pentru bombardamente.
Organizația Nord-Atlantică este de părere că rușii caută un pretext pentru o invazie în Ucraina. Din indiciile pe care le are, preşedintele american Joe Biden consideră că acest lucru s-ar putea întâmpla “în zilele următoare”.
Administrația de la Kremlin a respins, din nou, scenariul. Imagini satelitare arată, totuși, că rămâne intensă activitatea militară rusă în preajma Ucrainei.
Într-un document întins pe 10 pagini, Rusia a răspuns preocupărilor americane față de securitatea în Europa, menționând că se opune unei eventuale extinderi NATO în Ucraina.
România nu este menționată explicit în text, ci tangențial la paragraful despre retragerea instalațiilor militare, așa cum este scutul antirachetă de la Deveselu. Bucureștiul insistă că acesta are doar rol defensiv.
În lipsa unei înțelegeri, Moscova nu exclude “punerea în practică a unor măsuri cu caracter tehnico-militar”.
În disputa diplomatică, Rusia l-a expulzat pe secundul Ambasadei americane la Moscova. De la Washington, Departamentul american de Stat a promis că va riposta.
