Documentul precizează că mita este des întâlnită în sectorul public și, în ciuda numeroaselor condamnări la nivel înalt, corupția rămâne o problemă răspândită.
Legile nu au fost mereu aplicate eficient iar imunitatea actualilor și foștilor membri ai Guvernului, care erau și parlamentari, a blocat uneori anchetele.
Raportul vorbeste și despre libertatea presei, amintind de controalele Fiscului la Rise Project şi HotNews.ro după apariţia unor investigaţii la adresa lui Liviu Dragnea, despre protestele de anul trecut și despre condițiile din închisori.
Nu în ultimul rând, raportul notează că violenţa asupra femeilor, inclusiv în rândul celor căsătorite, a continuat să reprezinte o problemă serioasă pe care guvernul nu a gestionat-o cum trebuie.
În privinta justiției, Departamentul de stat menționează activitatea echilibrată a CSM și faptul că DNA și-a continuat anchetele asupra oficialilor de rang înalt.
Lipsa resurselor adecvate duce însă la procese care dureaza mult.
Se subliniază că nu există deținuți politic.
Închisorile din România nu au reuşit însă nici în 2017 să ajungă la standardele impuse de Consiliul Europei, fiind supraaglomerate.
Anul trecut, în iulie, erau aproximativ 24.813 de persoane în închisori care aveau o capacitate de doar 18.127 de deţinuţi.
Există în continuare relatări despre gardieni cu un comportament violent faţă de persoanele încarcerate dar și despre deţinuţi care îşi agresează colegii.
În septembrie, existau 128 de plângeri în care personalul închisorilor era acuzat de abuzuri şi încălcarea drepturilor deţinuţilor.
Raportul adaugă că încă sunt probleme legate de îngrijirea medicală insuficientă și de calitatea mâncării.
La capitolul îmbunătățiri, e menționată legea recursului compensatoriu, prin care deținuților care stau în condiţii improprii li se scade din pedeapsă.
Un alt domeniu unde România este criticată este libertatea de exprimare.
Departamentul de Stat observă politizarea excesivă a presei, mecanisme corupte de finanţare și politici editoriale subordonate intereselor patronilor.
E dată ca exemplu reflectarea în mod incorect a protestelor antiguvernamentale de către A3 și RTv, posturi care au și fost amendate ulterior de CNA, la presiunea opiniei publice și după mitingul din 29 ianuarie 2017, la care au participat peste 45.000 de persoane.
Departamentul de Stat reamintește totodată că ministrul de interne Carmen Dan a întocmit o aşa-zisă „listă neagră” cu jurnalişti pe care i-a acuzat că sprijină protestele de stradă antiguvernamentale.
Forțarea plecării unor cunoscuți ziariști de la România liberă, ziar deținut de un fugar acuzat de dare de mită, cazul lui Daniel Befu de la Romania Curata, controalele dispuse de Fisc la Hotnews și Rise Project după anchetele care-l vizau pe Liviu Dragnea sau interzicerea de către edilul Capitalei, Gabriela Firea, a accesului presei și organizațiilor neguvernamentale la ședințele primăriei – se numără, de asemenea, printre cazurile în care ziariștii au fost hărțuiți și s-a încercat intimidarea lor.
