Gazetarul Cristian Tudor Popescu a recitat în emisiunea „România în Direct”, prima ediție „Cap la cap” din 2025, poezia „Noi amândoi avem același dascăl” scrisă de Mihai Eminescu. Cristian Tudor Popescu a spus că Mihai Eminescu are o actualitate „teribilă” și „întotdeauna când suntem într-o situație politică, socială în România de-a lungul anilor am căutat în Eminescu. Și întotdeauna am găsit ceva care are o actualitate teribilă. Uneori, am dat ceea ce am găsit în ziar sau, mă rog, pe site. Alteori, nu. Dar pentru mine am căutat întotdeauna în Eminescu ceva care să răspundă zilei. Și acum am găsit și acum”.
Cristian Tudor Popescu: „Întotdeauna când suntem într-o situație politică, socială în România, de-a lungul anilor am căutat în Eminescu. Și întotdeauna am găsit ceva care are o actualitate teribilă”
Cristian Tudor Popescu: „Nu am sesizat vreodată vreo intersecție a domnului Iohannis cu cultura română, dar acum ne-a dat un mesaj”.
Cătălin Striblea: Azi, de Ziua Culturii. De asta ați venit cu cartea lui Mihai Eminescu?
Cristian Tudor Popescu: „Am venit cu ea… Dacă a dat președintele, hai să dăm și noi ceva. Să începem cu Eminescu emisiunea de azi”.
Cătălin Striblea: Vreți să citiți din Eminescu?
Cristian Tudor Popescu: „Da, sigur!”.
Cătălin Striblea: Ce ați adus acolo?
Cristian Tudor Popescu recită poezia „Noi amândoi avem același dascăl”, scrisă de Mihai Eminescu
Cristian Tudor Popescu: „Opera poetică. Și întotdeauna când suntem într-o situație politică, socială în România de-a lungul anilor am căutat în Eminescu. Și întotdeauna am găsit ceva care are o actualitate teribilă. Uneori, am dat ceea ce am găsit în ziar sau, mă rog, pe site. Alteori, nu. Dar pentru mine am căutat întotdeauna în Eminescu ceva care să răspundă zilei. Și acum am găsit și acum”.
Cătălin Striblea: O poezie…
Cristian Tudor Popescu: „Da, o poezie. Nu, nu o să vă citesc din gazetăria lui Eminescu. O să vă citesc o poezie”.
Cătălin Striblea: Ce poezie?
Cristian Tudor Popescu: „O poezie care se numește <<Noi amândoi avem același dascăl>>. O știți?”.
Cătălin Striblea: Nu o știu.
Cristian Tudor Popescu: „E mult mai puțin cunoscută.
Noi amândoi avem același dascăl,
Școlari suntem aceleiași păreri…
Unitul gând oricine recunoască-l.
Ce știi tu azi, eu am știut de ieri.
De-aceleași lucruri plângem noi și râdem…
Non idem est si duo dicunt idem.
Tu zici că patria e-n decădere,
De râs și de ocară c-au ajuns;
Când cineva opinia mi-ar cere,
El ar primi tot astfel de răspuns,
Ca de rușine ochii să-i închidem:
Non idem est si duo dicunt idem.
Căci din adâncul gândurilor tale
Răsare ură din al meu amor.
Tu ai vrea tot să meargă pe-a sa cale,
Eu celui slab îi sunt în ajutor.
Cu-același gând, noi totuși ne desfidem:
Non idem est si duo dicunt idem.
Pe mine răul, deși râd, mă doare,
Mă ține liniștea vieții-ntregi;
Iar tu uiți tot la raza de splendoare
Ce-o varsă-asupra ta a lumii regi…
Ș-ai vrea cu proprii mâni să ne ucidem:
Non idem est si duo dicunt idem.
E greu a spune ce deosebire
Ne-a despărțit, de nu mergem de-a valma.
Și s-ar vedea atunci fără-ndoială
Când noi ne-am scoate sufletele-n palmă,
Ca-ntregul lor cuprins noi să-l deschidem:
Non idem est si duo dicunt idem.
Acum, m-am gândit cum ar fi pus Eminescu în românește această expresie latinească <<Non idem est si duo dicunt idem>>. Nu o s-o traduc pur și simplu, ci o să încerc să o spun așa cum cred eu că ar fi făcut-o Eminescu: pentru doi o vorbă-i una. Pentru unul nu-i totuna”.
Cătălin Striblea: Cred că sună foarte bine. Mai ziceți o dată.
Cristian Tudor Popescu: „Pentru doi o vorbă-i una. Pentru unul nu-i totuna”
Cătălin Striblea: Și dacă o puneți așa în poezie e chiar poate un pic mai bună. Iar poezia e formidabilă în sine. Ați ales bine, dar acum trebuie să le explicați.
Cristian Tudor Popescu: „Nu pot eu să trec peste litera și spiritul lui Eminescu. Dacă el a vrut să o pună în latinește, rămâne în latinește. Eu am încercat să imaginez cum ar fi făcut-o în românește. Dar, ce vrea să spună, esența acestor versuri este – că am spus că are o actualitate crudă și cruntă Eminescu: mai poți să fii român chiar dacă nu ești românos? Despre asta este vorba”.
Cătălin Striblea: Românos înseamnă…
Cristian Tudor Popescu: „Înseamnă AUR-ist, CG-ist, Șoșocar, și așa mai departe. Dac liber… Ăștia sunt românoșii care se află în partidele românoase și printre simpatizanții lor. Dar, să fie români, fără să fie românoși se mai poate? Sau să luăm un alt cuvânt ca să înțelegem poezia lui Eminescu: suveran. Ăștia se declară suveraniști, toți. Bine, dar, în Constituția României scrie limpede că România este un stat unitar, independent și suveran. Suveran. Scrie în Constituție. Deci, firește și eu sunt suveranist, pentru că respect Constituția României. Sunt cetățean român și respect Constituția României. Un cuvânt care și pentru mine și pentru dumneavoastră înseamnă ceva, în vreme ce pentru acești domni înseamnă altceva: a fi suveranist înseamnă în primul rând a fi împotriva Uniunii Europene și NATO”.
Sursa foto: Europa FM
